Noi teritorii: cutele propriului suflet

Vibrez încă la suferință cu frecvențe noi. M-am întors în mine la o frază în care mi-am înveșmântat inima altadată:

“Privit printr-o lacrimă, orice om care plânge este fratele meu”.

Am simțit zilele acestea balsamul de Galaad pe care mi l-a trimis Dumnezeu prin voi.

Mă simt progresiv mai bine. Alții încă n-au acces la izbăvire. Pentru ei (și mai ales pentru un tiz la care mă gândesc eu acuma), iată o doză de înțelepciune primită prin Richard Wurmbrand:

“Cele mai durabile impresii le fac cuvintele ascultate in vreme de adinca sensibilizare provocata de o suferinta sau de un necaz.

In Februarie 1992, dupa o calatorie in Pensilvania, m-am intors acasa cu o tulburare a vederii la ochiul sting. M-am grabit sa-mi vars necazul catre familia Wurmbrand si dinsul mi-a inlesnit o vizita la un specialist din Pakistan, convertit de curind la crestinism si botezat.

Inainte insa de a ajunge la doctor, fratele Richard mi-a spus:

“Baga de seama Brinzei, ca uneori o vedere prea buna ne impiedica sa vedem adevaratele frumuseti din viata. Eu am calatorit in peste 50 de tari, dar cele mai frumoase lucruri nu le-am vazut in tarile pe care le-am vizitat, ci inlauntrul meu. Cauta sa vezi Imparatia lui Dumnezeu inauntrul tau si sa te bucuri de frumusetea ei si a Imparatului ei”.

In spaima care ma stapinea, la gindul ca sint pe cale sa-mi pierd vederea, imi venea sa-i raspund scurt si nepoliticos: “In veci amin!, dar sa stiti ca tot ma duc la doctor”.

Nu de predici aveam eu nevoie in ceasul acela!

Abea dupa ce am ramas singur am inteles talcul ascuns al cuvintelor lui.

Fratele Richard observase repede ca problema mea cea mare nu era la ochi, ci la inima. Panica mea dadea pe fata o lipsa de incredere in Domnul si o pierdere prea usoara a linistii pe care ar trebui sa ne-o dea credinta. Am inteles ca trebuie sa ma uit mai atent in mine insumi si sa-L las pe Imparatul meu sa faca ce vrea El in Imparatie.

Intr-adevar, uneori o vedere prea buna in afara ne fura de capacitatea de a vedea in launtrul nostru lucrurile minunate ale Domnului.

“Doamne, dă-mi ochi să văd frumusețea lucrării Tale în mine!”.

Hang on, Dan! Hang on!

A privi înseamnă un lucru, a vedea înseamnă altul, a înțelege înseamnă un al treilea, a învăța din ceea ce ai ințeles înseamnă o treaptă mai sus, dar singurul lucru care contează în ultimă instanță este ceea ce faci, ca rezultat al învățăturilor pe care le-ai tras.

Suferințele, în cazul meu, răstoarnă brazde noi înlăuntrul ființei, descoperind și extinzând teritorii noi, destinate unor rodiri viitoare.



Categories: Amintiri

Tags:

2 replies

  1. Pace fr. Daniel. Doresc să vă invit la o emisiune Vocea Creștinilor în direct pe Youtube. Un Interviu despre d.voastră, lucrarea pe care o faceți si gânnduri ganduri despre vremea de acum. Vă rog să îmi lăsați un mesaj pe voceacrestinilor@gmail.com

Trackbacks

  1. DANIEL BRANZAI: Noi teritorii: cutele propriului suflet – CrestinTotal.ro

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: