Manase era în vârstă de doisprezece ani când a început să împărățească și a împărățit cincizeci și cinci de ani în Ierusalim. Și el a făcut rău în ochii Domnului.
2 Cronici 33.1,2
Manase avea doar doisprezece ani când a devenit împărat al lui Iuda. Tatăl său, împăratul Ezechia, a fost unul dintre cei mai evlavioși împărați care au domnit peste Iuda, care a făcut multe reforme în popor și care a curățit țara de idoli. După aceste lucruri, Ezechia s-a îmbolnăvit și urma să moară, așa că Dumnezeu i-a zis: „Pune-ți casa în rânduială“ (2 Împărați 20.1). Ezechia s-a rugat ca Domnul să-l vindece, iar Domnul i-a răspuns și i-a prelungit viața cu cincisprezece ani (versetele 5 și 6). Cel mai probabil, Manase s-a născut și a crescut în această perioadă a vieții lui Ezechia.
Din nefericire, Manase a devenit cel mai nelegiuit împărat din istoria lui Iuda și a domnit vreme de cincizeci și cinci de ani. Cum de s-a întâmplat așa? Dacă Ezechia a fost un om atât de evlavios, cu siguranță că Manase trebuie să fi văzut exemplul tatălui său, chiar dacă era la o vârstă fragedă când acesta a murit. Un tată evlavios nu va produce întotdeauna un fiu evlavios, iar inversul este și el adevărat: tații nelegiuiți au uneori copii evlavioși, care umblă cu credincioșie. Să luăm cazul lui Iosia – tatăl său a fost Amon, un om foarte nelegiuit (2 Cronici 33.21-25). Iosia însă l-a depășit în evlavie chiar și pe străbunicul său, Ezechia.
Ca părinți, avem o mare influență asupra copiilor noștri și suntem îndemnați să-i creștem în disciplina și în mustrarea Domnului (Efeseni 6.4). Totuși, fiecare om are o voință proprie, iar unii urmează instinctele cărnii și ale lumii, în loc să meargă pe calea credinței. Astfel de oameni devin „fii risipitori“. Dacă există vreun fiu risipitor printre cei dragi ție, nu înceta să te rogi pentru el și să crezi că Tatăl ceresc îl va întoarce, fiindcă El îi iubește pe fiii risipitori (Luca 15.11-31).
B. Reynolds
Categories: Maxime si cugetari, Pentru lucrători, Studiu biblic
Barzilaiendan 
Leave a comment