Am descoperit-o ascunsă în anonimatul caracteristic marelui poet român. Era împreună cu alte cărți gata să fie aruncate la gunoi. Era mică și părea neînsemnată. N-avea mai nimic care să te atragă. Mă privea tăcută, fără să-și facă reclamă sau să reclame nedreptatea căreia îi era sortită.

Ce mai, era întru-totul asemenea autorului ei, Costache Ioanid. Așa l-am cunoscut secolul trecut. Așa l-au cunoscut toți cei care au avut harul să-l cunoască.

Am ridicat-o repede de jos, cu sentimentul că îl iau în brațe pe fratele Ioanid, ca pe vremuri … Am deschis-o și nu m-a dezamăgit.

Apărută în 1 Decembrie 1993 la editura Stephanus și sub îngrijirea de excepție a lui Constantin Moisa, cartea se numește „Cine ești tu, Doamne?“ și este un diamant de mare adâncime plin sclipiri celeste. Când o ridici spre soare și o citești cu ochii spre Dumnezeu, cartea răspândește în suflet valuri, valuri de culori ca acele rezultate din refractarea luminii.

Cei ce cunosc valoarea lucrurilor o vor căuta și astăzi, gata să plătească oricât pentru a o avea în colecție sufletului lor.Vă îndemn s-o faceți. Eu însumi sunt gata să calc regulile copyright-ului și s-o public epistolar pe blogul acesta.

Lecturarea ei este ca și cursul ținut de Cel înviat ucenicilor care-și mai puneau încă uimiți această întrebare: „Cine ești Tu, Doamne?“ Cartea este o întâlnire cu un inițiat care ne ia de mână și ne arată „ceea ce este scris despre El în fiecare carte a Bibliei“.

Il redescoperim astfel pe Cel care a însoțit omenirea în toată istoria, înțelegând încă ceva despre ființa Lui nemărginită. Cartea este o invitație la acea cunoaștere care aduce viața veșnică, iar când este vorba despre Isus Christos, cine se poate lăuda că Îl știe în întregime?

Categories: Personale