Străduindu-vă să păstrați unitatea Duhului, în legătura păcii. Este un singur trup și un singur Duh. – Efeseni 4.3,4

Cineva ar putea spune că punerea în practică a unui asemenea adevăr este o iluzie, având în vedere starea prezentă de lucruri; că totul este într-o așa ruină și confuzie, încât suntem ca niște copii care s-au rătăcit într-o pădure și care încearcă să se întoarcă acasă, unii în grupuri mai mari, alții în grupuri de doi sau trei și alții de unii singuri.

Un astfel de raționament pare plauzibil și, fără îndoială, mulți credincioși gândesc la fel în prezent. Însă credința vede lucrurile cu totul altfel, raționamentul de mai sus neavând nicio greutate în ochii acesteia. Motivul este simplu: cea mai importantă întrebare pentru credință este aceasta: «Unitatea Adunării este o teorie omenească, sau o realitate divină?».

Este, cu siguranță, o realitate divină, după cum citim: “Este un singur Trup și un singur Duh” (Efeseni 4.4). Dacă tăgăduim faptul că există “un singur Trup”, putem, la fel de bine, tăgădui faptul că există “un singur Domn”, “o singură credință”,”un singur botez” și “un singur Dumnezeu și Tată al tuturor”, întrucât toate acestea se află în același context pe paginile inspirate. Tăgăduind una dintre ele, le tăgăduim pe toate.

Despre acest subiect nu se vorbește doar într-un singur pasaj al Scripturii, deși chiar și un singur pasaj ar trebui să ne fie suficient. Avem însă mai multe pasaje referitoare la el. Să ascultăm următoarele cuvinte: “Paharul binecuvântării, pe care-l binecuvântăm, nu este el comuniune cu sângele lui Hristos? Pâinea, pe care o frângem, nu este ea comuniune cu trupul lui Hristos? Pentru că noi, cei mulți, suntem o singură pâine, un singur trup, pentru că toți luăm parte dintr-o singură pâine” (1 Corinteni 10.16,17). Putem privi, de asemenea, la 1 Corinteni 12.12-27, unde acest subiect este prezentat pe larg și în aplicațiile lui.

Categories: Studiu biblic