Istorie … pe pâine

Interesantă analiza!

‐‐—-‐————————————

 “De ce-uri despre Ucraina, SUA, Rusia, Europa, Putin, Biden, Zelenski. 

1. De ce americanii au fortat incercarea de a aduce Ucraina si Georgia in NATO desi stiau ca asta il va infuria pe Putin?

  – Fiona Hill a fost expert pe probleme de securitate pentru Rusia/Eurasia in administratia lui George Bush. Echipa din care facea parte l-a avertizat pe presedintele american, inaintea summitului NATO din aprilie 2008, tinut la Bucuresti, ca Vladimir Putin va vedea masurile pentru a aduce Ucraina si Georgia mai aproape de NATO ca pe o miscare provocatoare care ar declansa, probabil, o actiune militara preventiva a Rusiei. La acel summit Alianta a anuntat ca Ucraina si Georgia se vor alatura aliantei, fara a comunica un calendar al aderarii. 

  “”George, trebuie să înțelegi că Ucraina nici măcar nu este o țară. O parte din teritoriul său se află în Europa de Est și cea mai mare parte ne-a fost dată nouă.” Asta i-a spus Putin lui George W. Bush, in 2008, la Bucuresi. Bush si-a justificat decizia prin faptul ca le promisesera celor doua tari intrarea in Alianta. 

  2. De ce au ignorat primul avertisment al lui Putin?

  – In august 2008, la patru luni de la anuntul facut la Bucuresti, Putin invadeaza Georgia. A fost primul avertisment pe care Putin l-a trimis Vestului. La momentul respectiv Bush Junior era in ultimele luni de mandat, confruntat deja cu criza economica ce avea sa afecteze toata lumea incepand cu toamna acelui an. Nu avea chef nici de Putin, nici de Georgia. Grija lui era sa-si securizeze economia si sa-i dea vant din pupa lui John McCain, candidatul republican la alegerile prezidentiale din acea toamna. Castigate de Obama avandul pe Joe Biden in echipa, ca vicepresedinte. Avertismentul lui Putin, desi puternic, clar, zgomotos, a fost receptionat slab la Washington. Nu mai era problema administratie Bush ci a celor care vor veni. 

  3. De ce Obama nu l-a oprit pe Putin? Al doilea avertisment.

  – In noiembrie 2008, Barack Obama castiga alegerile si devenea primul presedinte Negru din istoria Statelor Unite. In acelasi an, in mai, Dmitri Medvedev, fostul premier si om de incredere a lui Putin, devenea presedintele Rusiei, un compromis facut de Putin care nu mai avea voie sa candideze. Putin a devenit premierul Rusiei. 

  – Obama a incercat sa reseteze relatia cu Rusia, dupa atacul din Georgia. In primii doi ani de mandat, cand a lucrat cu Medvedev, chiar a reusit. Administratia Obama si-a urmarit noile interesele, noul tratat START (Strategic Arms Reduction Treaty – reducerea armelor nucleare) precum si cooperarea in problemele din Iran (programul nuclear) si Afganistan. Obama s-a vazut cu Medvedev de doua ori in 2009, in primul an de mandat. O data la Londra, in aprilie, a doua oara la Moscova, in iulie. Discutiile pe tratatul START au avansat rapid. Rusii s-au oferit sa-i ajute pe americani cu un coridor aerian catre Afganistan, in timp ce americanii s-au oferit sa ajute Rusia sa intre in Organizatia Mondiala a Comertului, la usile careia asteptau de 15 ani. 

  – Obama si Medvedev au semnat noul tratat START, la Praga, in aprilie 2010. Acordul prevedea reducerea numarului de focoase nucleare pe care fiecare din cele doua tari il putea avea. 

In Iunie 2010, Rusia s-a alaturat SUA in embargoul de arme impus Iranului, o decizie surprinzatoare tinand cont ca Moscova era cel mai mare exportator de arme pentru regimul de la Teheran. Partile au inceput discutiile pentru o alta reducere a arsenalului nuclear. Ba chiar au fost discutii bilaterale cu privire la posibilitatea unei aparari antirachetă în cooperare NATO-Rusia. 

  – Si de aici au inceput divergentele. Rusii au cerut ca sistemele de rachete defensive sa fie limitate iar acestea sa nu poata targeta sistemele ofensive ale celeilalte parti. Apoi au cerut, pentru a continua discutiile, ca SUA sa-si retraga rachetele nucleare care nu sunt strategice din Europa. 

  – 2011 a adus o noua problema: Libia. Dupa ce SUA s-a alaturat Frantei, UK-ului si celorlalte tari in operatiunile aeriene intreprinse impotriva Libiei, Rusia a devenit din ce in ce mai critica. Putin, inca premier, a criticat atacurile spunand ca acestea depasesc rezolutia adoptata in Consiliul de Securitate al ONU. Criticile s-au intetit dupa ce Gaddafi a fost ucis. In acelasi timp, congresul american a adoptat rezolutia Magnitski, chiar daca administratia Obama nu a fost de acord cu ea. Magnitski a fost un avocat rus care a murit in inchisoare dupa ce a acuzat mai multi oficiali de coruptie. 

  – In septembrie 2011, Putin a anuntat ca va candida pentru inca un mandat de presedinte al Rusiei. Constitutia limita numarul de mandate la doua, de aceea Putin a devenit premier in 2008. Obama nu a receptionat bine anuntul lui Putin, desi stia ca el este cel care conduce Rusia, dominandu-l pe Medvedev. Administratia americana a sperat ca Putin il va lasa pe Medvedev sa castige un al doilea mandat. Pentru ca Obama dezvoltase o relatia apropiata de Medvedev.

  – Finalul de an 2011 a adus 100.000 de rusi in centrul Moscovei, protestand fata de falsificarea alegerilor pentru Duma, parlamentul Rusiei. Putin a acuzat-o pe Hillary Clinton, Secretarul de Stat/Ministru de Externe din administratia Obama ca a incurajat si intretinut protestele. Rusii au protestat si in primele luni din 2012 insa au fost potoliti de amenzile uriase pentru proteste neautorizate. Valoarea amenzii a crescut de la 1000 de ruble (10+ euro azi) la 300.000 de ruble (aproape 3200 euro azi). 

  – In martie 2012, Putin a fost reales presedintele Rusiei. Tensiunea dintre cele doua parti era maxima. Putin a refuzat sa participe la G8-ul organizat de Obama la Chicago in acelasi timp cu un summit NATO. Obama era deja in campanie electorala pentru un al doilea mandat. 

  – In acelasi an, o noua problema apare: Siria. Rusia si China au blocat o rezolutie ONU initiata de americani impotriva presedintelui sirian Bashar Assad. Americanii voiau ca acesta sa plece de la putere in timp ce rusii nu erau de acord, contestand opozitia siriana care ar urma sa preia puterea. Diferentele s-au acutizat dupa ce SUA a recunoscut, alaturi de UK, Franta, Turcia si tarile arabe din Golf, opozitia siriana. 

  – Alegerea lui Obama, in 2012, pentru al doilea mandat de presedinte al SUA ar fi trebuit sa dezghete relatiile. Obama a anuntat ca va merge la Moscova, in septembrie, pentru o discutie cu Putin. Sosirea lui Edward Snowden in Rusia, in vara lui 2013, a creat o criza diplomatica intre Washington si Rusia. Snowden, un fost contractor NSA, era considerat tradator in SUA si “gestionarul” mai multor secrete descoperite in timp ce lucra pentru NSA. SUA au cerut extradarea lui Snowden, Rusia a refuzat. Obama a anuntat ca nu mai merge la Moscova dar se va intalni cu Putin la summitul G20 de la St Petersburg. 

  – 2013 s-a inchis cu protestele violente din Ucraina, unde presedintele Ianukovici, apropiat de Moscova, era contestat. Protestele au continuat si in primele luni ale lui 2014 si, dupa ce peste 100 de persoane au decedat, Ianukovici a semnat un acord cu Opozitia, predand puterea si parasind Ucraina.

 – In ultima saptamana din februarie 2014, un nou guvern a fost instalat la Kiev. Imediat si-a manifestat intentia de a incepe negocierile de aderare la UE. Reactia lui Putin a fost imediata si violenta. A ocupat Crimeea, prin trupe “proxy”, iar mai apoi, dupa un referendum, a anexat-o. A fost al doilea avertisment a lui Putin. La fel de puternic ca cel din 2008, cand a atacat Georgia. 

  – In primavara care a urmat, Rusia a inarmat fortele proruse din cele doua provincii dominate de rusi din Ucraina care au inceput un razboi impotriva armatei ucrainene. SUA si Occidentul au ripostat cu sanctiuni economice si scoaterea Rusiei din G8 care a devenit G7. Finalul de an marcheaza cele mai tensionate relatii dintre SUA si Rusia, de la sfarsitul Razboiului Rece. 

  – Siria marcheaza momentul in care Putin si-a dat seama ca Obama e defensiv. Concentrat pe acordul nuclear cu Iranul, pe care-l considera cea mai mare realizare a administratie sale, in ceea ce priveste politica externa, Obama a refuzat sa bombardeze Siria chiar si dupa ce Assad a fost acuzat folosit arme chimice impotriva propriilor cetateni. 

  – Momentul a fost salutat de Putin intr-un editorial publicat in septembrie 2013, in New York Times. Putin isi incheia editorialul spunand ca “Relatia mea de lucru si personala cu presedintele Obama este de o crestere a increderii. Apreciez asta. Am studiat cu atetie discursul sau despre starea natiunii de marti. Si as fi mai degraba in dezacord cu ceea ce a spus despre excepționalismul american, cand a afirmat ca politica Statelor Unite este „ceea ce face America diferita. Este ceea ce ne face exceptionali.” Este extrem de periculos sa incurajezi oamenii sa se vada exceptionali, indiferent de motivatie. Sunt tari mari si tari mici, bogate si sarace, cele cu traditii democratice lungi si cele care inca isi gasesc drumul catre democratie. Politicile lor difera, de asemenea. Cu totii suntem diferiti, dar cand cerem binecuvantările Domnului, nu trebuie să uitam că Dumnezeu ne-a creat egali.

  4. De ce nu l-a oprit Trump pe Putin?

  – Trecem peste partea asta. Desi e de remarcat un lucru: Trump si-a dat seama ca nu Rusia/Putin reprezinta o amenintarea la adresa suprematiei mondiale a SUA ci China. Trump a incercat o alianta cu Putin impotriva Chinei. Ca asta a fost sau nu premeditata si/sau influenta de Putin, poate vom afla peste alti ani. Ceea ce trebuie remarcat insa este ca dupa 2014, dupa anexarea Crimeei, europenii nu au facut nimic pentru a-si reduce dependenta de gazele si petrolul rusesc. Desi au primit, cat se poate de clar, avertismentul doi al lui Putin. 

  5. “De ce a declansat Putin o invazie in Ucraina? (1)

  “Pentru ca Putin continuă să castige”. 

  – Nu o spun eu, o spune Chris Miller intr-un editorial din NYTimes. Ultimele trei razboaie declansate de Putin, Georgia in 2008, Crimeea in 2014 si Siria in 2015 au fost castigate. Ultimele trei razboaie ale Rusiei sunt exemple de manual despre cum sa folosesti forta militara, intr-un mod limitat, pentru a atinge obiectivele politice. Invazia Georgiei din 2008 a durat cinci zile, dar a fortat aceasta tara sa faca mai multe concesii politice umilitoare. In Ucraina, in 2014, fortele militare desfasurate au fost suficiente pentru ca Kiev-ul sa semneze un acord de pace dureros. Cand Rusia a intervenit in Siria, in 2015, unii analisti occidentali au prezis un dezastru similar cu ce a suferit URSS in Afganistan, la finalul anilor ’80. In schimb, razboiul civil din Siria a fost un teren de testare, cu succes, pentru cele mai avansate arme ale Rusiei. 

  6. De a declansat Putin o invazie in Ucraina? (2)

– Pentru ca Vestul i-a ignorat cele doua avertismente

– Pentru ca Putin considera ca SUA a incurajat protestele din Rusia, din decembrie 2011/ian-feb 2012, pentru a-l da jos de la putere si a-l impiedica sa devina, din nou, presedintele Rusiei

– Pentru ca Putin considera ca Vestul l-a dat jos pe Ianukovici in 2014

– Pentru ca Putin considera ca actiunile Vestului impotriva lui Ianukovici prefateaza de fapt un scenariu care i se poate aplica si lui oricand. De aceea l-a aparat pe Assad in Siria. De aceea l-a aparat si pe Gaddafi 

– Pentru ca Putin considera ca politica SUA de dupa 1945 a fost de a-si elimina orice rival la statutul de lider mondial. Iar Rusia ar fi singura putere care i se opune SUA in Europa

– Pentru ca Putin considera ca guvernele care au condus Ucraina dupa 2014, “neo-nazistii” si “drogatii”, nu au niciun fel de legitimitate 

– Pentru ca Putin considera ca intrarea Ucrainei in NATO/UE este o amenintare directa la adresa sa/a Rusiei

7. De ce a declansat Putin o invazie in Ucraina? (3)

 – Pentru ca Putin considera Ucraina o tara strategica pentru Rusia si pentru mentinerea sa la putere. Iar o Ucraina “controlata” de americani ar insemna o “trambulina” a acestora pentru inlocuirea sa. Putin considera ca o Ucraina controlata de SUA ar transforma, mai devreme sau mai tarziu, si Rusia intr-un satelit al Statelor Unite. Ca e paranoia, ca e nebun, ca a ajuns la o varsta, aproape 70 de ani, cand simte ca trebuie sa ramana in istorie ca cel care a salvat Rusia si a repus-o pe “orbita” puterii mondiale, toate astea sunt detalii. 

 8. De ce a gresit Zelenski?

  – Presedintele Ucrainei a crezut ca daca e bagat in seama de toti liderii vestici, invitat la masa si batut pe umar are toata lumea la picioarele lui. Zelenski l-a sfidat pe Putin. Intentionat sau nu, chiar nu mai conteaza. In disperarea sa de a scoate definitiv Ucraina din sfera influentei rusesti, Zelenski a mutat decisiv catre Vest, uitand ca Ucraina este a doua tara, ca numar, in ceea ce priveste populatia rusa. 

  – Ucraina e impartita in doua, oricum am privi-o. Estul este pro-rus, vestul este pro-Europa. Zelenski trebuia sa armonizeze cele doua parti, nu sa sustina Vestul in detrimentul Estului. Iar acest lucru trebuia facut lucrand atat cu Europa cat si cu Rusia. Zelenski l-a ignorat pe Putin, l-a sfidat si s-a angajat in negocieri cu liderii europeni. A refuzat santajul lui Trump si implicit sa-l sustina pe acesta in lupta electorala cu Biden. Si a “marcat” astfel puncte importante in relatia cu noul presedinte al SUA. Iar de aici “l-a luat capul”. 

  – Nu stim ce i-a promis Biden, nu stim ce au discutat, nu stim detaliile de culise. Stim ca Zelinski a devenit mai agresiv in a sustine aderarea Ucrainei in NATO si UE. Atragand mania Moscovei. Iar acum a ramas singur desi a primit avertismente si stia ca NATO nu-l poate ajuta in cazul in care intra in conflict cu Rusia. Pentru ca NATO e o alianta defensiva si pentru ca nimeni nu poate risca un conflict NATO Rusia. 

  9. De ce a gresit Biden?

  – Pentru ca a fortat o retragere precipitata si necontrolata a Statelor Unite din Afganistan. Retragere care va ramane in istorie ca un esec dureros al Statelor Unite. Pentru ca a dat semne de slabiciune. 

  – Pentru ca a aratat o America in vrie, incapabila sa gestioneze relatia cu niste talibanii care, chiar daca au evoluat de la calaritul magarilor la manuirea armamentului sofisticat, raman la ani lumina departare de SUA. La propriu si la figurat. 

  – Slabiciunea SUA in retragerea din Afganistan a constituit, probabil, momentul in care Putin a inteles ca poate merge mai departe in planul sau cu Ucraina. Ca dominatia SUA la nivel mondial a mai suferit un esec, dupa Vietnam, Libia sau Irak. Putin si-a securizat relatia cu China pe principiul dusmanul dusmanului meu e prietenul meu. Valabil si pentru chinezi. Si a mutat. SUA s-a retras din Afganistan la final de august. Rusia a inceput exercitiile militare la granita cu Ucraina, ce au dus la comasarea soldatilor acolo, in octombrie. Si de atunci a jucat sah cu europenii si cu Biden.

  – Biden a mai gresit cand l-a impins de la spate pe Zelinski sa se dea cocos in fata lui Putin. Ca a facut-o pentru a sterge amintirea retragerii din Afganistan sau ca a facut-o pentru a arata ca SUA ramane cea mai puternica tara din lume, nu mai conteaza. 

  De ce au gresit liderii Europei?

  – Pentru ca nu si-au securizat independenta energetica din alte surse, dupa cele doua avertismente ale lui Putin. Mai ales dupa ocuparea Crimeei. Din contra, Germania a acceptat construirea North Stream 2 tocmai pentru ca gazul rusesc sa ocoleasca Ucraina in drumul sau spre Germania/restul tarilor din Vest.

  – Pentru ca s-au lasat umiliti de Putin in incercarea lor de a detensiona situatia. Vizitele la Moscova, convorbirile telefonice, mesajele transmise, toate au fost inutile. Putin a atacat. Iar esecul diplomatiei li se datoreaza pentru ca –>

  – l-au incurajat pe Zelenski in loc sa-l sfatuiasca sa se aseze la masa cu Putin. Sa discute. Sa negocieze. Cand au facut-o a fost prea tarziu. Iar cand ambasadorul Ucrainei in Marea Britanie a spus ca tara sa e dispusa sa renunte la NATO, cu cateva zile inainte de invazie, a fost nevoit sa retracteze imediat. Ca a fost sau nu o scapare, neautorizata sau autorizata, era un cap de pod pe care se putea construi. Liderii europeni stiau ca Putin nu va accepta niciodata ca Ucraina sa intre in NATO. Si totusi l-au incurajat pe Zelenski. Si totusi au crezut ca-l “aburesc” pe Putin. A fost invers.

  – Pentru ca, desi au trecut peste 48 de ore de la atac inca mai sunt discutii intre ei in legatura cu ce sanctiuni sa-i aplice lui Putin/Rusiei. Si nu doar ca sunt discutii dar se si scapa, pe surse, in presa, cine se impotriveste unei masuri sau a alteia. Ceea ce nu arata unitate. 

  Incercari de concluzii:

  – Henry Kissinger, fostul Secretar de Stat al lui Nixon, propunea, in 2014, dupa anexarea Crimeei, patru principii pentru Ucraina. Le copiez aici pe primele trei. Al patrulea se referea la Crimeea.

  1. Ucraina ar trebui sa aiba dreptul de a-si alege liber in ce organizatii economice si politice intra, inclusiv europene.

  2. Ucraina nu ar trebui sa adere la NATO.

  3. Ucraina ar trebui să fie libera sa-si aleaga un guvern democratic, compatibil cu voința exprimata de poporul sau. Liderii ucraineni ar trebui sa opteze pentru o politica de reconciliere intre diferitele parti ale tarii lor. Pe plan international, ei ar trebui să urmeze o politica , comparabilă cu cea a Finlandei. Finlanda nu lasa nicio îndoiala cu privire la independenta sa si coopereaza cu Occidentul in majoritatea domeniilor, dar evita cu grija ostilitatea institutionala fata de Rusia.

  – Inainte de invazie, scenariul unei Ucraine neutra, pe modelul Finlandei sau Austriei, care poate intra in UE dar ramane in afara NATO, era un scenariu realist. Azi nu (cred ca) mai e. Pentru ca obiectivul lui Putin este schimbarea regimului de la Kiev. Cat mai rapid. Orice ora sau zi de intarziere ii va crea probleme. Putin vrea un razboi scurt, de cateva zile, pentru ca stie ca un razboi lung, de uzura, nu-l avantajeaza. Cu cat Ucraina rezista mai mult, cu atat problemele lui Putin cresc.”

[27.02, 20:52] Cst Luncasu Inep: Petre Țuțea

“N-ar trebui să se vorbească așa de mult despre democrație. (…) Mă bizui pe doi gânditori clasici. Pe Platon și pe Aristotel. Platon susține cã sunt trei forme de guvernământ degenerate: tirania, oligarhia și democrația. Aristotel spune că democrația este sistemul în care face fiecare ce vrea. Și eu am spus: după cum se vede.

Democrația e singurul sistem compatibil cu libertatea și demnitatea umană, dar are un viciu incurabil: n-are criterii de selecțiune a valorilor. (…) Deci democrația e sistemul social în care face fiecare ce vrea și-n care numãrul înlocuiește calitatea. Triumful cantității împotriva calității.

Nu pot sã rãmân indiferent la incapacitatea democrației de a asigura selecțiunea naturală a valorilor. Democrații gândesc corpul social aritmetizat: numără capetele toate și unde e majoritate, hai la putere. Sufragiul turmei! Asta e părerea mea despre democrație.

Prin însăși ordinea ei ideologicã, democrația îl obligã pe idiot să stea alãturi de geniu și să-i poatã zice: <<ce mai faci, frate?>>. Partea proastã este că oamenii de excepție pot ajunge captivi în cirezile democrate. Ce decide masa are un caracter absolut, deoarece prin masă se exprimã specia.

În democrație, numai întâmplarea naște un mare șef. (…) Eu, cât aș fi de aristocrat în gândire, politic trebuie sã fiu democrat. Masa e absolută; fiecare prost luat în parte e un prost și atât. Dar toți proștii ăștia, luați împreună, sunt un principiu istoric.

Eu sunt democrat numai dintr-un singur motiv: din respect față de marele popor român. Și pânã la urmă mi-am modificat poziția: nu sunt democrat, sunt demofil, iubitor de popor.

Democrația e imperfectă, dar fără ea e greu de viețuit. Este un soi de haos suportabil.”



Categories: Articole de interes general

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: