“Frumos este să lăudăm pe Domnul şi să mărim Numele Tău;
să vestim dimineaţa bunătatea Ta şi noaptea credincioşia Ta”.  Psalm.92:1-2.

Psalmul 92, este un psalm de veselie: “Ei aduc roade şi la bătrâneţe, sunt plini de suc şi verzi ca sa arate că Domnul este drept”.

Mărturisirea aduce roade. Putem spune: “El mă conduce pe cărări drepte; El nu face nimic greşit. Putem fi mulţumitori pentru călăuzirea lui Dumnezeu şi nu trebuie să murmurăm şi să zicem: “Eu n-am meritat aşa ceva, ci în cea mai mare nevoie putem spune: “Noi n-am meritat faptul că o ducem aşa de bine; câtă bunătate am putut experimenta din partea lui Dumnezeu”.

Vor veni vremuri când această laudă se va lua de la noi. Mie mi se pare că niciun necaz nu mi-ar putea face nimic, dacă aş şti cu siguranţă că Dumnezeu este mulţumit de mine.

Am cercetat în Cuvânt şi am găsit că Dumnezeu este mulţumit cu mine din pricina lui Isus. Dar dacă trebuie doar să ne închipuim acest lucru? Dar nu avem nevoie numai să ne închipuim, deoarece este scris în Cuvântul lui Dumnezeu şi cuvintele Lui sunt “duh şi viaţă”. “Isus Hristos este acelaşi ieri şi azi şi în veci”. (Evr. 13:8).

Ştim cumva călăuzit El oamenii din Vechiul Testament, prin ce nevoie au trecut şi cum i-a păzit până la sfârşit, până ce au ieşit triumfători în ţara promisă, altfel decât cum cred unii oameni evlavioşi că trebuie “Să spun până la capăt că sunt un sărman păcătos”.

Pavel a spus înaintea sfârşitului său: “M-am luptat lupta cea bună, mi-am sfârşit alergarea, am păzit credinţa. De acum mă aşteaptă cununa  neprihănirii”. ( 2 Tim.4:7).

Categories: Studiu biblic