Cu doctorul de ochi în Africa !

M-am întâlnit cu Valentin Ardeleanu și cu Mirela la Portland. Am dat ochii și cu alți oameni minunați din echipa lor misionară. I-am întrebat: ,,Am văzut o mulțime de filme și poze cu Africa, dar cum e când mergi tu acolo și vezi cu ochii tăi?

Mirela mi-a răspuns cu o chestie pe care n-am mai auzit-o: ,,O poză face cât o mie de cuvinte, dar o vizită acolo face cât o mie de poze!“

Trebuie s-o cred, cel puțin până am să ajung eu acolo. I-am cerut o poză din Africa, un mic reportaj de la fața locului și am făcut o poză cu familia ei. Merită!

+++

În perioada 29 Octombrie – 9 Noiembrie, o echipă misionară din Portland, Oregon condusă de doctorul optometrist Valentin Ardeleanu a călătorit în zona de est a Ugandei unde a organizat o clinică de oftalmologie. Au fost consultați în jur de 1300 de oameni, cărora li s-au înmânat aproximativ 2000 de ochelari.

Totodată, cu această ocazie a fost inaugurată o clinică medicală construită de fundația românescă Hannah Christian Aid, la care au participat diferite oficialități ugandeze, inclusiv Ministrul Energiei. Cabinetul oftalmologic dotat în totalitate cu aparatura adusă din Statele Unite este singurul de acest gen din această parte a țării. Prin urmare, nu este de mirare că încă înainte de răsăritul soarelui, oameni de diferite vârste și cu diferite afecțiuni se așezau în mod răbdător la coadă în dorința de a fi consultați. E copleșitor sentimentul pe care l-am avut în fiecare dimineață când trebuia să deschidem clinica și realizam că sunt deja câteva sute de oameni afară. De altfel, pe tot parcursul clinicii am experimentat sentimente din cele mai variate. De la bucuria că nu de puține ori “orbilor” li s-a redat vederea (oameni care nu avuseseră niciodată ochelari, deși necesitau dioptrii de peste +/- 10 și cred că vă puteți imagina euforia pe care un astfel de pacient o simțea atunci când li se dădeau ochelari și dintr-o dată și lumea lor căpata contur și culoare), până la disperarea care ne cuprindea de fiecare dată când descoperam cazuri avansate de cataractă și știam că din păcate pentru aceștia noi nu putem face nimic. Deși în America o operație de cataractă e ceva aproape banal, în Uganda – datorită costurilor exorbitante în raport cu venitul populației, e ceva pur și simplu imposibil de conceput. Cel mai greu a fost atunci când pacienții cu cataractă erau foarte tineri (sub 15 ani) și fiecare dintre noi știam că pentru ei o astfel de intervenție chirurgicală ar însemna o sanșa la un viitor, la educație și totodată la viață. De aceea, în viitorul apropiat sperăm să putem procura aparatura necesară unor astfel de proceduri pe care s-o trimitem la clinica din Uganda. Și credem că, la timpul oportun, Dumnezeu va trimite acolo un oftalmolog care să opereze. De altfel, vă încurajăm și pe dumneavoastră să ne fiți parteneri în rugăciune în acest sens, iar dacă doriți să aflați amănunte și să vedeți mai multe poze din misiunea aceasta, vă rugăm să vizitați http://www.epaphras.us și să accesați “Misiunea medicală din anul 2018 din Uganda“.

Uganda este o țară est africană, fostă colonie britanică, de mărimea României, dar cu o populație de aproape 45 de milioane, a cărei medie de vârstă este sub 15 ani. Dincolo de evidenta sărăcie a populației (majoritatea trăind cu mai puțin de un dolar pe zi), aspectul care șochează cel mai mult atunci când ajungi în Uganda este tocmai multitudinea de copii de toate vârstele pe care îi întălnești peste tot și la orice oră. Dacă în America este un proverb “it takes a village to raise a child”, în Uganda echivalentul lui ar fi “it takes a child to raise another”. Într-adevăr, peste tot poți vedea copii care poartă pe spatele lor alți copii mai mici. Din câte am observat aici, copiii se cresc singuri unii pe alții, mamele fiind deseori mult prea ocupate, în timp ce tații sunt de cele mai multe ori absenți. De altfel, cred că aceasta este una din cele mai mari tragedii ale Ugandei. Femeile ugandeze devin mame foarte devreme și nasc în medie șase copii, dar din păcate mulți dintre aceștia nu ajung să își cunoască tații, crescând astfel fără o figură paternă care să le aducă stabilitate.

În general în Uganda, viața nu este deloc ușoară. Oamenii trăiesc în condiții greu de imaginat, majoritatea având doar un rând de haine și servind doar o masă pe zi, iar aceea formată cu precădere din carbohidrați (cartofii și fasolea fiind alimentele de bază), proteinele rareori făcându-și apariția în meniul lor. Dar poate chiar mai tragic decât lipsa hranei sau a hainelor este prezența bolilor de tot felul cu care se confruntă. Toți băștinașii cu care am vorbit pieduseră în ultimii ani cel puțin un prieten sau un membru din familie datorită virusului HIV. Asta pe lângă malaria, epilesia și tuberculoza care sunt la ordinea zilei. Și totuși, în ciuda tuturor acestor neajunsuri, am fost extrem de surprinși să descoperim un popor cald, primitor, mulțumitor și care știe să se bucure în fiecare zi de puținul pe care îl au.

Când ne gândim la Africa ne gândim la sărăcie, și asta pe bună dreptate. În comparație cu noi, duc într-adevăr lipsă de multe bunuri materiale. Însă, după două săptămâni petrecute cu ei, mă întreb dacă nu cumva cei cu adevărat săraci suntem noi … care în ciuda bunăstării în care ne lăfăim cu atât huzur, suntem deseori lipsiți de dragoste, bunătate, pace, răbdare, facere de bine, credincioșie, blândețe și auto-disciplină. Și mă întreb ce vom răspunde oare în aceea mareață zi la întrebarea plină de compasiune a Vierului: “Ce aș mai fi putut face viei Mele, și nu i-am făcut?” (Isaia 5:4)

În final, aș vrea să provoc toți cititorii să își propună să viziteze măcar o dată în viață Africa! Este o experiență care garantat le va schimba în bine perspectiva asupra lumii și vieții.

Mirela Radu

 

Advertisements


Categories: Articole de interes general

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: