Un Paște mai profund – Presupoziții necesare înțelegerii Evangheliei lui Ioan

Înainte de a plonja în adâncimile capitolului 8, este de folos să spunem câteva lucruri depsre ,,metafore într-un limbaj minimalist“.

Avantajul metaforelor este că putem folosi aceleași cuvinte în sensuri multiple. Apostolul Ioan este un scriitor minimalist care folosește metaforele la maxim. Limbajul său este redus la vocabularul unui copil, dar sensurile profunde sunt accesibile doar celor deprinși cu hrana tare și cu succesiunea de paliere semantice proporționale cu nivelul de maturitate duhovnicească.

Și în Evanghelie și în Apocalipsa, dar mai ales în epistole, Ioan alcătuiește perechi de metafore contrare, care amplifică sensul fiecărui cuvânt în parte. Iată câteva dintre ele:

,,Adevăr/Minciună“

Adevărul este totuna cu realitatea, în timp ce minciuna definește deformarea realității, negarea ei. Vom vedea în capitolul 8 că disputa dintre Isus Christos și liderii evreilor a fost definită în acești temeni (Ioan 8:30-47). Cei care I s-au opus atunci, ca și cei ce o fac astăzi, preferă să trăiască într-o realitate falsă, oferită ca surogat de cel care vrmărește să-i înșele și să le închidă ochii ca să nu vadă adevărul:

,,Voi aveţi de tată pe Diavolul şi vreţi să împliniţi poftele tatălui vostru. El de la început a fost ucigaş şi nu stă în adevăr, pentru că în el nu este adevăr. Ori de câte ori spune o minciună, vorbeşte din ale lui, căci este mincinos şi tatăl minciunii“ (Ioan 8:44).

Aceeași metaforă este folosită dși de apostolul Pavel:

,,Şi dacă Evanghelia noastră este acoperită, este acoperită pentru cei ce sunt pe calea pierzării, a căror minte necredincioasă a orbit-o dumnezeul veacului acestuia, ca să nu vadă strălucind lumina Evangheliei slavei lui Hristos, care este chipul lui Dumnezeu. Căci noi nu ne propovăduim pe noi înşine, ci pe Domnul Hristos Isus. Noi suntem robii voştri, pentru Isus. Căci Dumnezeu, care a zis: „Să lumineze lumina din întuneric”, ne-a luminat inimile, pentru ca să facem să strălucească lumina cunoştinţei slavei lui Dumnezeu pe faţa lui Isus Hristos“ (2 Cor. 4:3-6).

,,Iată dar ce vă spun şi mărturisesc eu în Domnul: să nu mai trăiţi cum trăiesc păgânii, în deşertăciunea gândurilor lor, având mintea întunecată, fiind străini de viaţa lui Dumnezeu, din pricina neştiinţei în care se află în urma împietririi inimii lor. Ei şi-au pierdut orice pic de simţire, s-au dedat la desfrânare şi săvârşesc cu lăcomie orice fel de necurăţie“ (Efes. 4:17-19).

Cei care ,,trăiesc în adevăr“ evoluează în lumea reală, așa cum este ea înaintea lui Dumnezeu. ,,Veți cunoaște adevărul și adevărul vă va face slobozi“ (Ioan 8:32). Este interesant că un teolog american a definit ,,voia lui Dumnezeu“ în contextul acestei cunoașteri a adevărului:

,,Voia lui Dumnezeu, a spus el, este ceea ce am face toți cu bucurie și din proprie inițiativă, dacă am cunoaște toate lucrurile așa cum le cunoaște Dumnezeu. Deocamdată, Dumnezeu ne cere să-L credem pe Cuvânt și ne cere ascultare. În ziua Judecății, toți vor cunoaște toate lucrurile și ,,orice genunchi se va pleca înaintea lui Dumnezeu și Îi va da dreptate“. Pentru unii va fi însă prea tărziu (Iuda 14-15).

,,Libertate/Robie“

Aceasta va fi în capitolul 8 tema discuției dintre Domnul Isus și farisei, care pretindeau că n-au fost niciodată robii nimănui. În aprinderea lor, uitau că fuseseră robi și în Egipt și în Babilon … Domnul vorbea însă de relația dintre ei și păcatul care-i stăpânea. El venise ca să-i elibereze de robia și consecințele păcatului. Isus înseamnă literal: ,,Cel ce izbăvește, Cel ce eliberează“ (Mat. 1:21).

Potențialul uman este captiv stării de păcat. Nimeni nu-și poate realiza potențialul dacă este rob al neputințelor. ,,Deci, dacă Fiul vă face slobozi, veţi fi cu adevărat slobozi“ (Ioan 8:36).

,,Dragoste/Ură“

Ioan este foarte limpede despre cele două aspecte ale relației lui Dumnezeu cu oamenii. Omul este sau în dragostea Lui sau sub mânia Lui. Nu există neutralitate! Există doar consecințe eterne corespunzătoare. ,,Cine crede în Fiul are viaţa veşnică, dar cine nu crede în Fiul nu va vedea viaţa, ci mânia lui Dumnezeu rămâne peste el” (Ioan 3:36).

,,Viață/Moarte“

În debutul evangheliei, Ioan ne-a sus că ,,în El era viața și viața era lumina oamenilor“ (Ioan 1:4). În restul scrierii, viața este pomenită de 34 de ori. Ioan ne spune că viața poate fi ,,din belșug“ și ,,veșnică“. Nu este vorba de aspectul ei cantitativ, ci de cel calitativ. Toți oamenii vor ,,exista“ veșnic, dar unii vor ,,trăi“, iar alții vor ,,muri“.

Viața este definită ca o relație reală între om și Dumnezeu. Viața înseamnă ,,împreună“ cu Dumnezeu, iar moartea înseamnă ,,despărțire“ de Dumnezeu și de tot ce are El. Cine își reface legătura cu Dumnezeu prin Christos va experimenta viața din plin și nu va mai muri niciodată.

Limbajul acesta le va lăsa perplexe pe Maria și pe Marta. „Eu sunt învierea şi viaţa. Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi. Şi oricine trăieşte şi crede în Mine nu va muri niciodată“ (Ioan 11:25-26).

De două mii de ani, creștinii mor, dar ,,calitativ“ niciunul din ei nu va fi vreodată despărțit de Dumnezeu. În limbajul nostru, după ce a înviat, Lazăr a murit din nou. A murit și Maria și a murit și Marta! Au murit toți cei din generația aceea și toți din generațiile de după aceea. În limbajul lui Dumnezeu însă, niciunul din cei care și-au reluat vreodată legătura organică cu El prin Christos ,,nu va mai muri niciodată“, adică nu va mai fi niciodată despărțit de El.

În esența realității eterne, viața celor ce au fost din naștere ,,morți în păcat“ este redobândită prin credința în Christos și prin reluarea părtășiei cosmice cu Tatăl: ,,Şi viaţa veşnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu“ (Ioan 17:3).

,,Lumină/Înuneric“

Când Ioan spune despre cineva că ,,umblă în întuneric“ el vorbește despre întunecimea morală și despre ignoranța vinovată:

,,Şi judecata aceasta stă în faptul că, odată venită Lumina în lume, oamenii au iubit mai mult întunericul decât lumina, pentru că faptele lor erau rele. Căci oricine face răul urăşte lumina şi nu vine la lumină, ca să nu i se vădească faptele. Dar cine lucrează după adevăr vine la lumină, pentru ca să i se arate faptele, fiindcă sunt făcute în Dumnezeu.” (Ioan 3:19-21).

,,Isus le-a zis: „Lumina mai este puţină vreme în mijlocul vostru. Umblaţi ca unii care aveţi lumina, ca să nu vă cuprindă întunericul; cine umblă în întuneric nu ştie unde merge“ (Ioan 12:35).

,,Dacă zicem că avem părtăşie cu El, şi umblăm în întuneric, minţim şi nu trăim adevărul“ (1 Ioan 1:6).

,,Dar cine urăşte pe fratele său este în întuneric, umblă în întuneric şi nu ştie încotro merge, pentru că întunericul i-a orbit ochii“ (1 Ioan 2:11).

Întunericul este sinonim cu moartea și cu tot ce înseamnă absența lui Dumnezeu.

[ Isus, Lumina lumii ] Isus le-a vorbit din nou şi a zis: „Eu sunt Lumina lumii; cine Mă urmează pe Mine, nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii”. (Ioan 8:12)

Advertisements


Categories: Studiu biblic, Teologice

Tags:

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: