Nu suntem altfel ca ceilalți !

Seara asta, după terminarea părtășiei de la Biserică ne-am dus în vizită la două familii bolnave. Când ne-am uitat în jur, eram toți trecuți de 50 de ani așa că am discutat ,,de-ale noastre“.

Când am ajuns la amneziile noastre, Ștefan Fericeanu a răbufnit:

,,Copiii uită și trebuie să le spui de nu știu câte ori aceleași lucruri, dar lumea îi scuză că, deh, sunt copii. Tinerii uită pentru că sunt distrați și lumea-i iartă spunând că trăiesc cu capul în nori. Adulții uită și ei că sunt încărcați cu prea multe griji. Lumea îi iartă. Numai pe noi, cei trecuți de 50 de ani nu ne iartă nimeni. Când uităm noi ni se spune zâmbind că ,,ne-am ramolit“ că nu mai suntem ce-am fost, că ne paște boala de alzeimer, că ne senilizăm … Să mă mai lase în pace cu criticile astea! Toți oamenii, la toate vârstele ,,uită“. Nu suntem noi singurii care o facem. Suntem la fel ca toți ceilalți!“

Voi ce ziceți?

Advertisements

2 thoughts on “Nu suntem altfel ca ceilalți !

  1. Dragă frate Daniel,
    Suntem aproape de aceeași vârstă (’51 față de ’54), ne-am văzut la Hickory, nu am deloc pretenția să fiu reținut ca figură, deoarece nu sunt în față, nici nu sunt (re) cunoscut. Mă bucur și apreciez foarte mult postările dv., frate Daniel, puteți scrie oricând ceva interesant despre orice eveniment … cotidian. Deaorece aveți darrul povestirii și al comunicării, dublat de cel al scrisului. Citesc cu mare interes ce scrieți, acum, când amintirile dumitale derulate “În marea trecere”, știu și ele că “Soarele-n zenit ţine cântarul zilei”.

    Am râs copios citind povestirea spusă cu mare haz, când, în practică pastorală, împreună cu alți doi colegi îmbrăcați în costume negre la patru ace, i-ați rezolvat înmormântarea unei sărmane femei în vârstă, pe timp de ger… pentru ca în final cazul să fie revendicat de un preot ortodox și suita lui. La școală, cartea Moromeții, o citisem numai eu și profesoara, iar când cu povestea de la la servirea mesei în casa lui Ilie Moromete, acesta se frige tare de tot cu ciorba de fasole, dar nu spune nimic, mișelește, și așteaptă după colț s-o pățească și Achim sau Nilă, care nu întârzie s-o facă, iar bătrânul Moromete se amuză din tare de tot – iar, la clasă, atunci râdeam doar eu și profesoara noastră, clasa negustând însă momentul.

    Ce vreau să mai zic, este că eu am fost mai tare la gramatică, vorbesc la timpul trecut, că așa era profa mea, din școala generală și înclinația mea, de atunci. Și am observat unele reguli bune de reținut: “nostri”, se scrie întotdeauna cu un singur i, deși e la plural. 100 de metri se scrie tot așa, deși e mai mulți metri, vorba bucureștenilor! Niciodată nu e altfel la plural (doar un singur i). Eu mă și verific pe google, că ai noștri de la DEX, sau cei cu regulie de scriere, pot s-o dea la întors oricând
    își mai găsesc de lucru, iar pe noi memoria ne mai și lasă. Mai dificil pentru cei care vorbesc și scriu și în engleză … dar eu am rămas doar cu româna.
    Fac acest comentariu la un articol mai vechi, că nu am găsit o adresă personal, iar conținutul se vrea a fi privat.
    Sănătate, pace și har!
    George Danciu

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s