Danny drag, fiindcă postarea Dtale mi-a sugerat poemul de mai jos, ți-l ofer ca …pârgă, în Numele Celui ce ne-a răscumpărat și ne-a înfrățit. 94. CÂND S-A SEMĂNAT CUVÂNTUL…
„Cei închipuiți în sămânța căzută lângă drum sunt cei ce aud;
apoi vine Diavolul și ia Cuvântul din inima lor,
ca nu cumva să creadă, și să fie mântuiți.“
(Luca 8.12)
Când s-a semănat Cuvântul,
Vine Diavolul pe urmă,
Și-n trezita minte scurmă
Să nu-ncheie Legământul…
Când un om Sămânța Bună
N-o primește cu căldură,
Vine Diavolul și-o fură,
Nu cumva în trai s-o pună…
Când părinții nu-și educă,
După Biblie, urmașii
Vine Diavolul, și pașii
Vrea spre Iad să li-i conducă…
Când un suflet dormitează
Neveghind în rugăciune,
Vine Diavolul și-i spune
Basme, glume ce pătează…
Când un tânăr nu ia seama
C-ar putea-n Infern s-ajungă,
Vine Diavolul și-alungă,
Dintr-o minte-nvinsă, teama…
Când bărbatul nu e preot
Zi de zi la el acasă,
Vine Diavolul, și-n chivot,
Putregai și moarte lasă…
Când păstorul se fălește
Cu-a lui grijă pentru turmă,
Vine Diavolul pe urmă
Și-l atacă mișelește…
Când un vestitor nu-și ține
Râvna proaspătă, fierbinte,
Vine Diavolul și-l minte
Că-i mai bun decât oricine…
Când un sfânt nu stă-n lumină,
Ci se-afundă-n compromisuri,
Vine Diavolul și-n visuri
Să-l inunde cu neghină…
***
Când un om în ascultare
De Cuvânt e tot mai harnic,
Vine Diavolul zadarnic:
Prin Cristos, el stă-n picioare!…
Ticu Moisa, Houston, Texas, 6 iulie 2017
(cu prilejul şederii mele la scumpa familie Serafim și Livia Simionaș)
Categories: Poezii
Leave a comment