CUM SĂ FII FERICIT ?

(1) ÎNVAŢĂ SĂ ..ARUNCI”

„Aruncaţi asupra Lui toate îngrijorările voastre” – (1 Petru 5:7)

Învaţă să „arunci asupra Lui toate îngrijorările tale”. Numai după ce ai făcut asta vei putea să-ţi dai seama când începi să deschizi uşa îngrijorării, lăsând-o să intre, să se instaleze şi să înceapă să acţioneze.

Care e lista ta cu cele mai mari îngrijorări? Sănătatea? Banii? O relaţie? Copiii? Înfăţişarea? Încearcă să-ţi cunoşti cele mai obişnuite îngrijorări ale tale, apoi tratează-le ca pe nişte ţânţari. Nu mai stai pe gânduri când o insectă ce-ţi suge sângele apare pe piele. Nu spui: „Mă ocup de ea imediat”. Nu, ci o păleşti aşa cum merită. La fel de hotărât să fii şi în privinţa îngrijorării. În clipa când apare o îngrijorare, ocupă-te de ea. Nu trăi cu ea! Scoate-ţi-o din cap înainte să-ţi fure ce ai mai bun în tine.

În loc să te îmbolnăveşti de ulcer gândindu-te care ar putea fi părerea şefului tăi, întreabă-l. Înainte să pui diagnosticul de cancer pe aluniţa ta, du-te la o consultaţie. Înainte să presupui că nu vei scăpa niciodată de datorie, consultă un expert, întocmeşte un plan şi recapătă-ţi puterea.

Câtă vreme eşti dispus să trăieşti în îngrijorare, nu o vei depăşi niciodată. În loc să laşi ca îngrijorarea să umbrească foarte tare o problemă minoră, ridică-te prin credinţă şi spune: „Domnul este ajutorul meu, nu mă voi teme: ce mi-ar putea face omul?” (Evrei 13:6).

Cine este ajutorul tău? Domnul! Aşa că

dă-i Lui toate îngrijorările tale şi nu le lua înapoi. Psalmistul a spus: „Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului, şi El te va sprijini. El nu va lăsa niciodată să se clatine cel neprihănit” (Psalmul 55:22). Pavel scrie: „aruncaţi asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El însuşi îngrijeşte de voi”. Învaţă să „arunci”.

(2) Domnul i-a dat înapoi îndoit decât tot ce avusese – (Iov 42:10)

Ajutarea altora aduce fericirea, dar egoismul nu poate face asta niciodată. Un copil al străzii foarte zdrenţăros stătea şi se uita la vitrina unui magazin de dulciuri. Un om a observat scena, l-a dus înăuntru şi i-a spus vânzătoarei: „Umpleţi o pungă cu toate dulciurile pe care şi le doreşte”. Băiatului nu i-a venit să creadă ce noroc are. În timp ce-şi umplea gura cu bunătăţile dulci, binefăcătorul său l-a întrebat: „Îţi plac, fiule?” A dat din cap aprobator: „Îhî!”. Apoi omul l-a întrebat: „Îmi dai şi mie?” Numaidecât, privirea bucuroasă a băiatului s-a umplut de frică şi strângându-şi punga, a fugit strigând: „E a mea, e a mea!”

Fericirea nu vine din ceea ce obţii; ea vine în urma uitării de sine şi a unei vieţi trăite pentru alţii. Iov, unul dintre cei mai bogaţi oameni din vremea lui, şi-a pierdut sănătatea, averea şi familia. E greu de imaginat, nu? Apoi s-a întâmplat ceva uimitor: „Domnul a adus pe Iov iarăşi în starea lui de la început, după ce s-a rugat Iov pentru prietenii săi” (v. 10).

De fapt, Iov a primit înapoi de două ori mai mult decât a pierdut. Cum? Evanghelizându-i pe alţii în loc să se frământe cu propriile lui probleme. Şi acest principiu funcţionează şi astăzi.

Domnul Isus ne-a avertizat: „Vedeţi şi păziţi-vă de orice fel de lăcomie de bani; căci viaţa cuiva nu stă în belşugul avuţiei lui” (Luca 12:15). Dumnezeu te binecuvântează cu un motiv: pentru a te face o binecuvântare pentru alţii. Tu nu trebuie să fii un depozit – ci un birou de decontări.

Pentru fiecare verset din Biblie care promite succes material există un altul care vorbeşte despre pericolul de a fi strângător. Aşadar, cuvântul pentru tine astăzi este acesta: ajutarea altora aduce fericire, dar egoismul nu o poate face niciodată.

3. „Aşteptând fericita noastră nădejde … Isus Hristos”

(Tit 2:13)

Nădejdea aduce fericire, dar scepticismul nu o poate face niciodată. Poate vei fi în viaţă când va reveni Hristos sau poate vei învia pentru a te întâlni cu El în văzduh. Oricum ar fi, Domnul Isus va reveni! Nu-i lăsa pe îndoielnici şi pe cei ce stabilesc date false să-ţi tocească simţul nădejdii.

Ray Bakke ne împărtăşeşte povestirea următoare: „Am cunoscut un profesor bătrân în Glasgow, pe nume McDonald, care împreună cu un capelan scoţian, a fost dus într-un lagăr pentru prizonieri de război. Un gard înalt de sârmă ghimpată îi separa pe americani de englezi şi McDonald a fost pus în barăcile americane. Americanii aveau un mic radio artizanal şi au putut afla ştiri din afară. În fiecare zi McDonald ducea un titlu sau două la gard şi i-l transmitea capelanului în galeza veche, limbă indescifrabilă pentru nemţi. Într-o zi, a ajuns vestea că înaltul comandant german s-a predat.

McDonald i-a dus ştirea prietenului său, apoi s-a uitat cum dispare în barăci. O clipă mai târziu, s-a auzit zgomotul sărbătorii. Viaţa în acel lagăr s-a schimbat. Oamenii se plimbau cântând şi strigând, făcându-le gardienilor cu mâna, chiar râzând de câini.

Când nemţii au aflat ştirea după trei zile, au fugit în întuneric, lăsând porţile descuiate. În dimineaţa următoare, englezii şi americanii au ieşit de acolo, liberi. Totuşi, ei au fost eliberaţi cu trei zile în urmă de ştirea că războiul s-a încheiat”. Siguranţa revenirii lui Hristos în curând te eliberează ca să poţi spera, să te poţi bucura în cele mai grele împrejurări şi să trăieşti cu un scop. Pentru poporul răscumpărat al lui Dumnezeu, ce e mai bun nu s-a arătat încă.



Categories: Maxime si cugetari

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: