Optica Lui sau oftica noastră mioapă

„Noi nu vedem lumea așa cum este ea, ci așa cum suntem noi“

Un studiu pe tema: „Spune-mi ce vezi, ca să-ți spun cine ești“.

Există un studiu foarte interesant asupra ultimilor trei lideri pe care i-au avut evreii rămași în Iuda după deportarea masivă în Babilon (Ier. 40:7 – 43:13).

Ismael – trădătorul care vede în jur numai trădare, integrat deja în tabăra celor din afara regatului evreu (cu amoniții). După ce-i va executa pe presupușii colaboraționiști ai babilonienilor, va sfârți, justificat în raționamentul lui, printre amoriți.

Ghedalia – naivul bun la inimă care-i crede pe toți asemenea lui, incapabil să vadă trădarea când, Iohanan, bine intenționat, îl înștințează de pericolul reprezentat de Ismael. Va muri în naivitatea lui nevinovată.

Iohanan –  neîncrezătorul de profesie, care se îndoiește de integritatea tuturor. Va sfârși prin a nu se mai putea încrede nici în … Dumnezeu! După ce va asculta mesajul divin prin profetul lacrimilor, nu va da doi bani pe cele spuse și va pleca în … Egipt, târându-l silit și pe Ieremia după el.

Cei trei ne ilustrează pe noi, înșelați și înșelând în interacțiunile noastre limitat/omenești, lipsite de perspectiva Celui care le știe pe toate.

Nu cred că este cazul să insist asupra tezei din moto-ul acestui articol. Fiecare purtăm ochelarii propriei personalități atunci când judecăm lumea din jur. Nici n-ar putea fi altfel! Suntem ca cei doi negustori de pantofi trimiși de fabrică pe o insulă să sondeze posibilitatea unei afaceri. Primul a telegrafiat acasă: „Am venit degeaba! Aici, nimeni nu poartă pantofi.“ Cel de al doilea a trimis o altfel de telegramă:„Trimiteți urgent doua mii de perechi de pantofi. Potențial fantastic. Ăștia mai merg încă în picioarele goale!“

Oricât de șocant ar părea la prima vedere, Cel mai subiectiv în afirmațiile Sale a fost … Domnul Isus. Părerile Lui sunt scandalos de diferite de părerile noastre! Unele scapă celei mai elementare logicii. Am să vă dau doar două sau trei exemple:

1. Când era pironit pe crucea vinovățiilor noastre, El s-a rugat într-un verb la prezentul continuu: „Tată iartă-i că nu știu ce fac!“

Nu înțeleg! Cum să nu știe? Cine n-a știut ce face? Marele Preot, ceilalți preoți? Sinedriul? Mai marii poporului? Iuda? Autorii simulacrului de justiție romană? … Fapta a fost premeditată îndelung, pregătită și deliberat executată, ca să fie înainte de Praznic, pentru a nu se produce tulburare în mulțime … (Mielul s-a încăpățânat însă să nu moară decât în Praznic, pentru ca împlinirea Paștelor să fie după anunțatele rânduieli străvechi.)

Ce a văzut Domnul Isus și n-am văzut eu? Ce L-a făcut să rostească astfel de cuvinte?

Parcă-L aud răspunzându-mi și lămurindu-mă blând: „Bineînțeles că n-au știut ce fac, Daniel, n-au știut … Dacă ar fi văzut ei grozăvia iadului spre care se îndreptau și imensitatea pedepsei care-i așteaptă, dar n-au știut. Dacă ar fi văzut ei frumusețea cerului și minunățiile lumii din care am venit Eu, dar n-au știut. Dacă ar fi văzut ce urât este Diavolul și cum îi manevrează siret din umbră, dar n-au știut. Dacă M-ar fi putut vedea în slava dumnezeiască de care M-am dezbrăcat pentru ca să fiu ca ei, printre ei, pentru ei, să port vinovăția lor și să-i pot purta în trupul meu dincolo de neînduplecata dreptate divină … dacă ar fi știut …crezi că ar mai fi făcut ceea ce au făcut ei atunci?“

În răspunsul acesta este delicatețea Celui care a preferat să tacă, să nu răspundă, să se facă că n-aude nedreapta învinuire a celor care-L aveau în aceeași barcă cu ei: „Nu-Ți pasă că pierim?“ (Dacă ar fi știut ei atunci cine este El, de unde venea El și pentru ce se întrupase … n-ar mai fi rostit o asemenea învinuire prostească … una din cele mai mari enormități ale istoriei.) De două mii de ani, bolțile lumii răsună de această mijlocire: „Tată iartă-i că nu știu ce fac!“

2. O a doua părere a Lui care-mi dă mult de furcă este acea insondabilă afirmație/poruncă/îndemn: „Mare este secerişul, dar puţini sunt lucrătorii! Rugaţi dar pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Lui“ (Mat. 9:38).

Las la o parte aparenta lipsă de logică (Dacă secerițul este„al Lui“ și El este Dumnezeu, oare sunt eu mai deștept sau mai interesat în culegerea roadelor decât este El? N-o va face El decât dacă îl vom ruga noi?) și mă uit la priveliștea pe care o vede El și nu o văd eu:  „Despre ce seceriș vorbește El? Care seceriș e copt de nu se mai poate? Cum de rostește El o asemenea evaluare peste un popor care se va lepăda foarte curând de El și-i va cere neînduplecat răstingnirea? Erau ei „copți“ pentru seceriș? Era Pilat? Erau mai marii lui Israel? Erau romanii care-l vor atârna cu profesionalismul unor brute pe lemnul de blestem? Erau fariseii gata de secerat? Erau saducheii? Erau cărturarii? Cum de rostește El asemenea cuvinte cu doar câteva zile înainte de eșecul evident al misiunii Sale, când toți dușmanii se aliază împotriva Lui și când toți prietenii Îl părăsesc? Unde vedea El acele „holde coapte“ care aveau nevoie urgentă de lucrători? Eu nu le-am văzut nici atunci și nu le văd nici astăzi. (Ăștia-s creștini? Ăștia-s păstori? Astea-s biserici? etc.).

Știind deci că fiecare vede lumea, nu așa cum este ea, ci așa cum suntem noi, ridicăm iar întrebarea: „Ce alegem?  Optica Lui sau oftica noastră mioapă?“

De două mii de ani ne uităm în jur și vedem lumea altfel decât o vede El. Noi avem scuze, El vede ocazii. Noi ne descurajăm, El se uită dincolo de moarte, iertăndu-i pe toți, dorindu-i pe toți, așteptându-i pe toți, gata să-i primească pe toți.

Unii văd paharul pe jumătate gol, alții pe jumătate plin. Există însă și dintre aceia care-l  văd așa cum îl vede El, tocmai bun să aline cuiva setea …



Categories: Amintiri, Teologice

2 replies

  1. Am fost și am lăsat un răspuns. El va judeca dacă merită să apară la comentariile postului lui.

  2. Pace frate,

    Un om are o intrebare (in forma unui articol)… Citindu-l m-am gandit ca e in cautarea unui raspuns sau cel putin a unor pareri (in contextul in care unii pun intrebari doar pentru a se arata cat de destepti sunt, avand raspunsul). De aceea mi s-a parut nimerit sa va fac cunoscut acest lucru, daca gasiti de cuviinta, sa ii raspundeti intr-o maniera care sa-i prezinte Adevarul.

    http://www.contributors.ro/cultura/o-intrebare-pentru-teologi/

    *Lucian Teodorescu*

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: