Mi se pare deosebit de interesantă succesiunea primilor trei psalmi ai treptelor.

• Psalmul 120: Credinciosul suferă într-o lume a minciunii și a conflictelor. „Eu sunt pentru pace; dar de îndată ce vorbesc eu, ei sunt pentru război.”
• Psalmul 121: Credinciosul pornește la drum, încrezător în ocrotirea Domnului. „Ajutorul îmi vine de la Domnul.”
• Psalmul 122: Credinciosul ajunge la Ierusalim și se bucură de părtășie, rugându-se pentru pace.

Această succesiune sugerează o frumoasă mișcare spirituală: De la neliniștea lumii, prin încrederea în Dumnezeu, pe drumul credinței, la bucuria părtășiei cu poporul Său.

Nu putem demonstra că cei trei psalmi au fost compuși inițial pentru a descrie trei etape consecutive ale aceluiași pelerinaj. Totuși, în forma finală a colecției, această lectură este foarte sugestivă.

Psalmul 122 este grupat în jurul a trei verbe:

I. Hai să mergem

1 Mă bucur când mi se zice;
„Haidem la Casa Domnului!”
² Picioarele mi se opresc
în porţile tale, Ierusalime!

Pentrucălătorul care a părăsit decăderea și deznădejdea din psalmul 120, venirea la ceea ce David numește „casa Domnului“, templul nu era încă ridicat, este o bucurie, nu o obligație, nici o corvoadă, nici o rutină. Părtășia cu sfinții este un privilegiu deosebit, care trebuie gustat la maxim.

II. Hai să ne bucurăm

Urmează o descriere a motivelor de bucurie:

„Ierusalime, tu eşti zidit
ca o cetate făcută dintr-o bucată!
⁴ Acolo se suie seminţiile, seminţiile Domnului,
după legea lui Israel,
ca să laude Numele Domnului.
⁵ Căci acolo sunt scaunele de domnie pentru judecată,
scaunele de domnie ale casei lui David.“

Părtășia de la Casa Domnului îl ajută pe cel credincios să se alinieze cu planurile și cu scopurile lui Dumnezeu. Ceva asemănător este recomandat și de Domnul Isus în modelul de rugăciune:

„‘Tatăl nostru care eşti în ceruri! Sfinţească-se Numele Tău;¹⁰ vie Împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer şi pe pământ.“ (Matei 6:9-10)

Sfințirea numelui lui Dumnezeu, venirea Împărăției Lui și împlinirea planurilor Sale cu lumea aceasta. Aceste trei scopuri supreme ale rugăciunii vin înainte de „Pîinea noastră cea de toate zilele“ … Începutul rugăciunii Tatăl nostru recomandă alinierea noastră cu planurile lui Dumnezeu. Din păcâte, multe din rugăciunile noastre sunt doar niște liste de cumpărături, ca acelea cu care ne trimit soțiile noastre la magazin. Le luăm pe rând și nu uităm nici una de pe listă. Ar trebui însă să ținem seama însă mai mult de lista lui Dumnezeu decât de listele noastre.

Psalmistul vede în Casa Domnului sala tronului de unde este condus universul și se bucură de această priveliște, mai ales în perspectiva implicării celor credincioși în adminitrația divină.

III. Hai să ne rugăm

Rugaţi-vă pentru pacea Ierusalimului!
Cei ce te iubesc să se bucure de odihnă.
⁷ Pacea să fie între zidurile tale
şi liniştea, în casele tale domneşti!
⁸ Din pricina fraţilor şi a prietenilor mei,
doresc pacea în sânul tău.
⁹ Din pricina Casei Domnului, Dumnezeului nostru,
fac urări pentru fericirea ta.

Ierusalimul este un punct important din planul lui Dumnezeu. Isaia 62:7-8 spune:

„Pe zidurile tale, Ierusalime, am pus nişte străjeri, care nu vor tăcea niciodată, nici zi, nici noapte! Voi, care aduceţi aminte Domnului de el, nu vă odihniţi deloc! Şi nu-I daţi răgaz, până nu va aşeza din nou Ierusalimul şi-l va face o laudă pe pământ.“

Interesant, această profeție s-a împlinit azi în mulțimea celor care se roagă în Ierusalim, la Zidul Plângerii. Și chiar mai interesant este că, spre deosebire de strjerii di vechime care stăteau la ziduri ca să se uite la venirea dușmanilor, străjerii despre care vorbește psalmistul sunt chemați să-l „sâcâie“ pe Dumnezeu, să nu tacă nici zi și nici noapte, să-i aducă aminte, să nu-I dea răgaz“. Foarte diferită și interesantă imagine !

Rugăciunea psalmistului nu este motivată de egoism, ci de dorințele lui bune pentru noii prieteni și frați pe care i-a întâlnit când a venit la Casa Domnului:

„Din pricina fraţilor şi a prietenilor mei,
doresc pacea în sânul tău.
⁹ Din pricina Casei Domnului, Dumnezeului nostru,
fac urări pentru fericirea ta.“

Amin! Așa să fie cu fiecare dintre noi.

Categories: Studiu biblic

Tags: Daniel Branzai