Decizii mici, dar la timp

Dr. Claudia Căpușan

O lecție practică!

“Ben Carson a spus despre el însuşi: „Eram cel mai nepregătit elev de clasa a V-a din toată clasa mea”. Într-o zi, Ben a dat un test la matematică ce a constat din 30 de exerciţii. Elevul din spatele lui i l-a corectat şi i l-a dat înapoi. Învăţătoarea, doamna Williamson, a început să numească fiecare elev pentru ca acesta să-i spună nota obţinută. În cele din urmă, a ajuns la Ben. Ruşinat, el a bombănit răspunsul. Doamna Williamson, crezând că el a spus „9”, a spus că pentru Ben să rezolve 9 din 30 era un progres minunat. Elevul din spatele lui Ben a spus tare: „Nu nouă! El nu a rezolvat… niciunul”. Ben a spus că îi venea să intre în pământ de ruşine.

În aceeaşi perioadă, mama lui Ben, Sonya, se confrunta cu propriile încercări. Ea era una dintre cei 24 de copii ai părinţilor ei, avea doar trei clase şi nu ştia să citească. Se căsătorise la vârsta de 13 ani, divorţase, avea doi fii şi îi creştea în ghetourile din Detroit. Cu toate acestea, se bizuia fără teamă pe forţele proprii şi avea credinţa fermă că Dumnezeu avea să-i ajute pe ea şi pe fiii ei dacă îşi făceau partea.

Într-o zi, viaţa ei şi a fiilor ei a ajuns la o răscruce. Ea şi-a dat seama că oamenii de succes cărora le făcea curat în case aveau biblioteci – ei citeau. După muncă, ea s-a dus acasă şi a oprit televizorul la care se uitau Ben şi fratele lui. În principiu, ea a spus: Voi, băieţi, vă uitaţi prea mult la televizor. De acum înainte vă puteţi uita doar la trei emisiuni pe săptămână. În timpul liber, vă veţi duce la bibliotecă – veţi citi două cărţi pe săptămână şi-mi veţi face un rezumat.

Băieţii au rămas şocaţi. Ben a spus că nu citise în viaţa lui vreo carte, cu excepţia cazului în care i s-a cerut la şcoală. Ei au protestat, s-au plâns, s-au certat, dar nu le-a fost de niciun folos. Apoi, Ben a spus: „Ea a spus foarte clar ce dorea. Nu mi-a plăcut regula, însă hotărârea ei de a ne vedea mai buni mi-a schimbat viaţa”.

Şi la ce schimbare a dus… În clasa a VII-a, el avea cele mai bune note din clasă. A obţinut o bursă pentru a merge la Universitatea Yale, apoi la Facultatea de medicină Johns Hopkins unde, la vârsta de 33 de ani, a devenit şeful secţiei de neurologie pediatrică şi chirurg de renume mondial. Cum a fost posibil acest lucru? În mare măsură datorită unei mame care, fără prea multe dintre comodităţile vieţii, a slujit cu credinţă şi sârguinţă în calitatea ei de părinte.”

Să fiți sănătoși! Și citiți.



Categories: Articole de interes general

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: