Liderii grupului de la Vişegrad şi ai Sloveniei fac scut în jurul lui Viktor Orban, în disputa cu UE

11 iulie 2021, 09:18 deViorica Marin

Liderii Grupului de la Visegrad Premierii Poloniei, Republicii Cehe, Slovaciei şi Sloveniei au strâns vineri rândurile în jurul omologului lor ungar Viktor Orban în confruntarea acestuia cu Bruxellesul şi în privinţa temelor pe care aceste ţări consideră că ar trebui să fie prioritare pentru Uniunea Europeană.

Avem mult noroc că în acest semestru Slovenia prezidează Consiliul UE şi că prim-ministrul Janez Jansa este în fruntea Consiliului UE”, a spus Viktor Orban la finalul unui summit la care au participat la Ljubljana cele patru state ale grupului de la Vişegrad şi Slovenia.  

Şeful guvernului de la Budapesta a acuzat instituţiile europene că se ocupă de ”teme greşite” şi Parlamentul European că a transformat tema statului de drept într-un ”jihad” împotriva politicienilor conservatori.  

El a răspuns astfel unei întrebări legate de rezoluţia votată în ziua anterioară de Parlamentul European, în care se solicită Comisiei Europene să sancţioneze Ungaria – inclusiv prin activarea mecanismului de suspendare a fondurilor europene în caz de încălcare a statului de drept – pentru noua sa lege de combatere a promovării homosexualităţii în şcoli.  

Premierul conservator sloven Janez Jansa, mare aliat al lui Orban şi având el însuşi fronturi deschise cu Bruxellesul, a apreciat legat de acest subiect că drepturile fundamentale în UE nu ar trebui să însemne doar nediscriminare, ci şi dreptul statelor membre să-şi organizeze învăţământul conform propriei culturi şi credinţe religioase.  

Jansa, Orban şi omologii lor din Polonia, Mateusz Morawiecki, Republica Cehă, Andrej Babis, şi Slovacia, Eduard Heger, au căzut de asemenea de acord asupra temelor pe care ar trebui să se concentreze preşedinţia slovenă a Consiliului UE.  

Au fost enunţate printre acestea riscul unor noi valuri de migranţi, mai ales dinspre Afganistan şi Africa Subsahariană, securitatea la frontierele UE şi extinderea blocului comunitar către ţările Balcanilor Occidentali, începând cu Serbia. Ei au subliniat şi necesitatea unei cooperări europene sporite în faţa celui de-al patrulea val al pandemiei COVID-19, combaterea ameninţărilor cibernetice, protejarea mediului şi dezvoltarea economică.  

Viktor Orban a reafirmat că grupul de la Vişegrad respinge cotele obligatorii de refugiaţi, în timp de Andrej Babis a acuzat Comisia Europeană că nu are pregătit un plan privind riscul unui nou val migrator. ”Am impresia că aceasta nu este o temă (la Bruxelles), deşi este vorba despre securitatea noastră”, a remarcat la rândul său Mateusz Morawiecki.  

Acesta din urmă a insistat pe de altă parte ca cele cinci ţări să fie mai active împotriva centralizării Uniunii Europene, pentru ”a juca un rol de egali, nu de membri subalterni”.  

Summitul de la Ljubljana a fost anunţat ca fiind unul al ţărilor grupului de la Vişegrad, cunoscut şi ca V4, dar unitatea arătată aici l-a determinat pe un jurnalist sloven să întrebe, fără a primi răspuns, ”dacă grupul nu este acum V5”.  

Parlamentul European (PE) a adoptat joi o rezoluţie care descrie legislaţia anti-LGBTIQ din Ungaria ca încălcând în mod clar drepturile fundamentale consacrate în Carta drepturilor fundamentale a UE, în tratate şi în legislaţia UE privind piaţa internă, informează un comunicat al PE.  

Legea a fost descrisă de textul rezoluţiei drept “un alt atac la adresa democraţiei, a statului de drept şi a drepturilor fundamentale”. Rezoluţia a fost adoptată cu 459 de voturi ‘pentru’, 147 ‘împotrivă’ şi 58 de abţineri,   PE subliniază că acesta nu este un incident izolat, ci “mai degrabă constituie un alt exemplu intenţionat şi premeditat de dezmembrare treptată a drepturilor fundamentale în Ungaria”, unde fobia faţă de persoanele LGBTIQ sponsorizată de stat şi campaniile de dezinformare au devenit instrumente de cenzură politică.  

Aceste încălcări ale drepturilor omului fac parte dintr-o agendă politică mai amplă de combatere a democraţiei şi a statului de drept, inclusiv a libertăţii mass-mediei, şi ar trebui considerate o încălcare sistematică a valorilor UE, consideră eurodeputaţii.  

Manifestările recente ale acestei atitudini includ modificarea Constituţiei ţării pentru a declara că “mama este o femeie, iar tatăl un bărbat”, precum şi interzicerea de facto a recunoaşterii juridice a genului pentru persoanele transgen şi intersexuale. În acest context, se notează în comunicatul PE, eurodeputaţii îşi afirmă angajamentul ferm de a apăra drepturile copiilor, declarând că toleranţa, acceptarea şi diversitatea ar trebui să servească drept principii directoare pentru a asigura respectarea intereselor copilului.  

Eurodeputaţii solicită Comisiei Europene să iniţieze o procedură accelerată de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor şi să utilizeze toate instrumentele din cadrul Curţii de Justiţie a UE, cum ar fi măsurile provizorii şi penalităţile pentru neconformitate, dacă este necesar.   Ei cer, de asemenea, statelor membre să sesizeze CJUE în cazul în care Comisia nu acţionează şi să lanseze o cerere interstatală la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.  

În plus, PE atrage atenţia asupra unei serii de probleme din Ungaria, unde Regulamentul privind statul de drept ar trebui să fie declanşat imediat pentru a proteja bugetul UE şi îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că este posibil ca Planul de redresare şi rezilienţă al Ungariei să nu fie conform cu dreptul UE.  

PE solicită, de asemenea, Consiliului UE şi Comisiei Europene să deblocheze Directiva privind combaterea discriminării şi să dea curs iniţiativei sale privind instituirea unui mecanism permanent al UE pentru democraţie, statul de drept şi drepturile fundamentale.  

Alarmaţi de faptul că legislaţia maghiară seamănă cu “legea privind propaganda LGBT” din 2013 din Rusia, eurodeputaţii solicită Comisiei Europene să investigheze în profunzime finanţarea campaniilor anti-LGBTIQ în Europa, se mai precizează în comunicatul PE.  

La 15 iunie 2021, Parlamentul Ungariei a votat aproape în unanimitate, cu 157 de voturi la 1, în favoarea unor norme care, sub pretextul combaterii pedofiliei, restrâng libertatea de exprimare şi drepturile copiilor prin interzicerea prezenţei conţinutului LGBTIQ în materialele educaţionale sau în emisiunile TV pentru persoanele cu vârsta sub 18 de ani. Noua lege a intrat în vigoare joi.

Citeste mai mult: adev.ro/qw2g4l



Categories: Articole de interes general

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: