Nicio prorocie n-a fost adusă prin voia omului; ci oamenii au vorbit de la Dumnezeu, mânați de Duhul Sfânt. – 2 Petru 1:21

Într-o dimineață, învățătoarea a găsit o poezie pe catedra ei. Fiecare rând era scris cu o altă culoare și cu un alt scris.

„Cine a compus această poezie frumoasă?“, a întrebat ea surprinsă. Nicolae a răspuns: „Eu am scris primul rând cu un pix roșu“. Matei a continuat: „Și eu al doilea, cu un pix albastru“. Învățătoarea i-a întrerupt: „Pixurile sunt doar uneltele cu care ați pus cuvintele pe hârtie. Dar cine a compus poezia? Cine dintre voi este autorul?“. Copiii au răspuns în cor: „Liliana! Ea a compus poezia, ca surpriză pentru ziua dumneavoastră de naștere, iar noi am scris-o pe hârtie“.

Unii consideră Biblia ca fiind o colecție de texte omenești. Ei văd doar uneltele pe care Dumnezeu le-a folosit: îl văd pe cel care a scris Legea, pe Moise, îl văd pe păstorul și regele David, pe vameșul Matei, pe doctorul Luca sau pe Simon Petru pescarul.

Desigur, scriitorii Bibliei sunt diferiți. Totuși, nu ei au fost aceia care au compus această lucrare armonioasă. Dumnezeu Însuși i-a inspirat, cuvânt cu cuvânt, prin Duhul Sfânt, ce anume să scrie fiecare, în timpul său și la locul său. Astfel, această carte formează un întreg ca un diamant. Ea este Cuvântul lui Dumnezeu adresat nouă, oamenilor. Acest Cuvânt este și astăzi tot așa de actual ca odinioară, când a fost scris.

Categories: Studiu biblic