Mulțumim sorei Felica Videscu

Un cuvînt pe zi (NT)

Slavă [şi] laudă (2)

doxa

Cuvântul tradus cel mai frecvent cu laudă în NT este doxa (1391); însă, chiar mai des decât laudă, el e tradus cu slavă. Ca şi în cazul termenului charis (har) şi al altor cuvinte din NT, avem aici unul din cele mai elocvente exemple ale faptului că, în NT, sensul cuvintelor este transformat.

În greaca seculară, doxa înseamnă opinie sau presupunere, în special opinie umană favorabilă, care include o evaluare făcută de alţii, cum ar fi: faimă, bună reputaţie, onoare sau laudă.

În NT, însă, avem o imagine complet diferită. În timp ce ideile de reputaţie şi onoare se află încă prezente, conceptul de opinie dispare în întregime; din cele 165 de apariţii, niciuna nu se referă la aceasta (şi nu este folosit nici de vreunul din părinţii post-apostolici cu acest sens). Cu alte cuvinte, opinia subiectivă, schimbătoare şi egoistă a omului nu mai contează deloc. Tot ceea ce rămâne este constanta eternă a faimei, a reputaţiei, a onoarei şi a laudei lui Dumnezeu.

Mai semnificativ este faptul că ideile de „strălucire” şi „slavă” au fost adăugate sensului cuvântului doxa, concepte care fuseseră străine limbii greceşti seculare. Acum, termenul denotă „strălucirea divină şi cerească, caracterul înălţat şi măreţ al lui Dumnezeu, şi chiar fiinţa lui Dumnezeu”. Aşa cum declară Evrei 1:3, Cristos „este oglindirea slavei Lui şi întipărirea Fiinţei Lui [a Tatălui].”

Această schimbare de sens se datorează unei transformări din Septuaginta, unde a dispărut complet sensul de „opinie”, iar doxa a tradus ebraicul kēbōd (3519H, „onoare, slavă, maiestate, bogăţie”). Ca şi doxa, el se referă la „manifestarea luminoasă a persoanei Sale, la revelarea Sa plină de slavă”.

Puritanul Thomas Watson a scris: „Atunci când Îl lăudăm pe Dumnezeu, noi Îi răspândim faima şi renumele, noi arătăm lumii excelenţele Sale. În felul acesta Îl slăvesc îngerii; ei sunt coriştii cerului şi proclamă cu putere laudele Sale. A-L lăuda pe Dumnezeu este unul din cele mai înalte şi curate acte religioase. În rugăciune ne purtăm ca oamenii; în laudă ne purtăm ca îngerii.”

Cuvântul englezesc doxology (doxologie, exprimarea unei laude) e derivat din doxa; şi cine ar putea să mai adauge ceva la imnul lui Thomas Ken (secolul al XVII-lea, Praise God, from Whom all blessings flow, n.ed.)?

Lăudaţi-L pe Dumnezeu, de la care curg toate binecuvântările;
Lăudaţi-L, voi, toate creaturile de-aici de jos;
Lăudaţi-L acolo sus, voi, oştiri cereşti;
Lăudaţi pe Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. Amin!

Versete de studiat: În următoarele referinţe din VT, observaţi rădăcinile grecescului doxa în ebraicul kēbōd: Exodul 33:18; Exodul 40:34; Psalmii 72:19; Isaia 6:3; Ezechiel 1:28. Acum citiţi Luca 2:9 (naşterea lui Isus) şi 9:28-31 (schimbarea la faţă a lui Isus) şi observaţi aceleaşi elemente vizuale. Aleluia!

Categories: Studiu biblic