Ionică Dumitru, prietenul meu din Portland, mi-a adus aminte de una din expresiile folosite în cartea Iov: ,,adierea puterii Lui“. Dacă uraganele sunt doar o adiere a puterii Lui, cât de mare este  această putere divină?

A tras o boltă pe faţa apelor,
ca hotar între lumină şi întuneric.
¹¹ Stâlpii cerului se clatină
şi se înspăimântă la ameninţarea Lui.
¹² Prin puterea Lui tulbură marea,
prin priceperea Lui îi sfărâmă furia.
¹³ Suflarea Lui înseninează cerul,
mâna Lui străpunge şarpele fugar.
¹⁴ Şi acestea sunt doar marginile căilor Sale,
şi numai adierea lor uşoară ajunge până la noi!
Dar tunetul lucrărilor Lui puternice cine-l va auzi?”

Categories: Studiu biblic