Cei care am ajuns pe aceste meleaguri venind ca emigranți din toate colțurile lumii ajungem de multe ori într-o stare schizofrenică atunci când îi vedem pe alții făcând cam exact același lucru pe care l-am făcut și noi. Anul acesta, America a primit pentru prima dată mai mulți chinezi și indieni decât emigranți din țările latino-americane. Mi-aș fi dorit să fie mai mulți români, dar … n-a fost să fie.

Un comic rus, și el emigrant în America, a ajuns celebru cu glumele lui ,,schizofrenice“. El a sesizat această dedublare a personalități celor care au primit viza de intrare în SUA.

,,În clipa în care ofițerii de la graniță i-au pus mamei mele ștampila de acceptare pe pașaport, ea s-a întors arțăgoasă spre ceilalți care stăteau la coadă în urma ei și le-a strigat: ,,Mai încet, măi! Nu dați buzna! Ce vă înghesuiți să dați năvala în țara mea?“

Luați la bani mărunți, toți călătorii pe acest pământ al lui Dumnezeu ,,au venit de undeva“. Niciunul nu-și poate trage dreptul de ședere direct de la Adam și Eva (majoritatea nici n-ar vrea să locuiască acum în zona aceea, situată undeva între Tigru și Eufrat …). Atunci … ?

Atunci intervin argumentele de bun simț. Cui îi dau voie să locuiască alături de mine? Pe cine sunt dispus să-l las să intre sau chiar să-l invit să vină la mine acasă ?

Țările au granițe, orașele au ziduri, casele au zăvoare, dormitoarele au chei. Toate acestea arată cu nu toți cetățenii planetei sunt bineveniți oriunde și nu chiar oricum. Prudența dictează! Iar sentimentul de autoapărare pune în mișcare mecanisme de protecție. N-avem doar prieteni și colegi. Există foarte mulți care ne dușmănesc, unii care și-ar dori tare să ne taie beregata.

S-au stabilit niște reguli de conviețuire: ,,Ești bine venit și-ți doresc să te simți ,,ca la mine acasă“, nu ,,ca la tine acasă.“ ,,Libertatea ta încetează acolo unde ea limitează libertățile mele“.

,,Cin’ se ia cu mine bine ,
Ii dau haina de pe mine.
Cin’ se ia cu mine rău,
Să-l ferească Dumnezeu,
Că sunt șarpe de dudău.“

Cineva spunea că ,,orice primitor de oaspeți s-ar putea să găzduiască îngeri“, iar eu mi-am amintit de moldoveanul care mi-a răspuns: ,,Lasă, frate, că i-am văzut eu pe ăia și nu era nici unul înger !“

Foarte mulți americani și europeni ar dori acum ca țara lor să-i primească pe cei pe care ei nu i-ar primi la ei acasă. Problema aceasta am avut-o și noi, la Bethel, acum câteva săptămâni. Doi ,,homleși“, doi vagabonzi, s-au parcat pe platforma ușii secundare de intrare în clădire. Mai era și ploaie afară. Ne-am dus la ei. I-am găsit în condiții mizerabile, beți și drogați, în propria lor urină. Adunarea s-a împărțit în două. Unii binevoitori, alții ,,fără inimă“. Împreună cu fratele Victor Malancea, le-am dat de mâncare și le-am oferit niște folii mari de plastic cu care să se acopere. A doua și a treia zi … și a patra zi … și a cincea zi … o soră a venit zilnic să le aducă de mâncare. Nimeni n-a vrut însă să-i ia la ei acasă. Până la urmă a venit poliția. Și-au pus mânuși de plastic, i-au ridicat și i-au dus, rămânând apoi să facă curat în urma lor. America are legi speciale și resurse materiale specifice pentru astfel de oameni. SUA este o țară bună la suflet, o mamă care ne-a cules pe mulți de pe drumurile lumii (din lagărele de refugiați), ne-a invitat acasă la ea și apoi ne-a înfiat ca fii și fiice ale ei.

Mărturisesc însă că, înainte de urcarea în avion, ne uităm toți în jur și ne trec frisoane dacă vedem că vom zbura împreună cu un bărbos care știe limba arabă sau, Doamne ferește, cu mai mulți.

Asocierea, trăirea împreună se face pe bază de asemănări și scopuri comune. Unul din cele mai bune sfaturi pe care mi l-a dat tatăl meu a fost acesta:

,,Daniel, uneori trebuie să mergi cu unii pe aceeași stradă și chiar în aceeași direcție, dar nu te obligă nimeni să nu mergi pe celălalt trotuar“.

Omenirea în general și Europa în mod special, trăiește acum drama unui amestec de populație ,,nedorit și neomogen“, în pericol să producă un ,,conflict al civilizațiilor“.

Revenind la schizofrenie, cum va putea oare lumea creștină să le interzică musulmanilor zelul misionar ? Noi practicăm de două mii de ani misionarismul creștin, prin care dorim ca toți oamenii planetei să ajungă ,,așa cum suntem noi“ ?

Explicațiile simpliste nu ne vor da soluții. Acestea rămân de apanajul domeniului profetic, în logica Celui care, după buna plăcere a voiei Sale, ,,înalță sau coboară împărați și împărății“. Într-o bună și viitoare zi, ne vom convinge toți că El a avut întotdeauna dreptate.

Categories: Articole de interes general