Starea jalnică a bisericilor

Sunt tulburat de mult, dar m-am abținut. Astăzi nu mai pot. Trebuie să vorbesc. Criza actuală o cere. Dacă o ținem tot așa, ne vom stinge într-o generație. Mărturia bisericilor este instrumentul pentru mântuirea oamenilor. Fraților, ne pierdem mărturia! Bisericile riscă să-și piardă relevanța! Unii au și început să plece dintre noi. Măcar ei nu sunt ipocriți. S-au dus să se bucure pe față de păcerile lumii de acum.

Nici nu știu de unde să încep … Să le iau pe rând?

Într-o biserică, doi au murit când au fost chemați la Comitetul bisericii și viața lor a fost analizată. Pur și simplu, s-au enervat, le-a crescut tensiunea și au dat ortul popii. Parcă ,,i-a trăznit Dumnezeu“! Unii spun că a fost ceva divin, dar eu cred în cuceririleștiinței și spun că a fost mai degrabă de vină tensiunea arterială.

O altă biserică, nu-i spun numele, a început să se creadă buricul pământului doar petru că se află în ,,capitală“ …

Să te ferească Dumnezeu să fie o stare de necesitate și biserica să primească ajutoare materiale … Propovăduitorii altruismului teoretic se transformă într-o clipă în egoiștii cei mai avari. Să te ții ceartă! Mai ales femeile se aruncă asupra ,,prăzii“ ca niște hiene nehămesite. Ideia bună a expediatorilor a fost deturnată și denaturată de atitudinea nepotrivită a celor ce le primesc, făcând ca o binecuvântare să se transforme într-un blestem.

Liderii bisericilor și misionarii au ajuns foarte greu de înțeles .. Nu-i poți face să se înțeleagă doi cu doi, iar acolo unde-s patru trebuie neapărat să se despartă și să meargă pe căi diferite. Nu-i vorba despre principii, ci doar de ,,personalită“.

Bisericile dintr-o anumită zonă, iar nu spun unde, dar voi știți, au înaceput să cadă victime unor predicatori prăpăstioși care, nici mai mult nici mai puțin, propovăduiesc ,,circumcizia târzie“, ca un regret că n-au avut privilejul să se nască … evrei. Poporul ăsta chiar crede că ei conduc lumea! Nu m-ar mira ca ei să se afle și în spatele mișcării pentru noua ordine mondială. Este foarte suspect ca mai toate strangerile de ajutoare ajung invariabil la … Ierusalim.

Despre starea morală a bisericilor ce să mai zic ? Am ajuns, nu la fel ca oamenii din lume, ci parcă mai răi decât ei! Se trăiește în curvie pe față. Cei ce conduc biserica de acolo nu numai că nu i-au disciplinat, dar i-au lăudat înaintea tuturor! Tot acolo, unii vin beți la Cina Domnului. Toți se ceartă și a apărut o tendință nouă: se dă cinste în adunare celor ce sunt mai bogați. Cu cât sunt mai bogai, cu atâta li se dă mai multă cinste și sunt puși pe scaunul din față. Probabil că banii lor ,,ung“ roțile pe care se face lucrarea lui Dumnezeu. Fiecare se vrea ,,mare și tare“. S-au împărțit în cete bazați pe simpatii și fac ferfeliță unitatea bisericii.

Am mai văzut ceva. Există unele biserici ,,super-spirituale“. Ele sunt preocupate cu ,,lupta duhovnicească“ cu ,,căpeteniile demonice“ care stăpânesc străzi, sate, orașe și țări întregi. Pasiunea lor este ,,scoaterea de draci“, și ,,luarea în stăpânire“ a caselor, străzilor, satelor, orașelor și țărilor ,,în numele lui Cristos“ … Au ajuns mai rău decât cei pasionați de spiritism, iar adunările lor sunt mai degrabă ,,sedințe de invocare a duhurilor“, decât adunări în care se stăruiește în învățătura apostolilor. Alții practică un fel de cădere în transă și de comunicare în sunete neinteligibile, exersându-se în producerea extazului religios.

În alte locuri, bisericile au ajuns roabele unor ,,învățători“ obsedați cu planșe și diagrame despre calendarul profetic. Au ajuns să confunde evenimentele vestite de Domnul Isus și propovăduiesc că venirea Domnului s-a și produs, că ne aflăm deja în Ziua Domnului și că trebuie să instaurăm domnia lui Christos într-o Biserică biruitoare asupra tuturor formelor de guvernământ și de stat. Ei spun că Antichristul este o formă de împotrivire care a fost deja înfrântă de Evanghelie și că trebuie să implementăm acum biruințele veacului viitor. Văzute cu un ochi critic, din afară, astfel de biserici sunt pline de superstiții, nu de spiritualitate. Unii dintre predicatorii care se vor musafirii noștri sunt așa de dubioși că nu este bine să le dai nici bună ziua, darămite să-i mai și primești în casă!

Ce să mai spun de celelalte biserici? Este clar că ne-am pierdut dragostea dintâi și nu vrem să ne mai întoarcem la Dumnezeu cu pocăință. Oare ce se va alege dintr-un astfel de creștinism? Unele biserici au dat mâna cu dracul și s-au aliat cu puterea politică, devenind un fel de ,,biserici naționale“ sau ,,de stat“. Am ajuns că statele lumii care zac în cel rău se pretind a fi ,,creștine“. S-a instaurat o formă parșivă de curvie cu puterea politică. Biserica este ,,în pat“ cu mai marii lumii. Cetățenii sunt încreștinați ,,cu forța“, fără a fi întrebați, fiind botezați doar la câteva zile după naștere. S-a ajuns la un fel de talmeș balmeș în are lumea este proclmată ,,creștină“, iar bisericile sunt din ce în ce mai lumești, pline de oameni nenăscuți din nou. Pe alocuri, astfel de biserici prigonesc și-i omoară pe cei mai buni creștini …

În zonele afluente, bisericile se lăfăie în lux și nu există pofte pe care să nu și le satisfacă. Sunt pline de un complex de superioritate față de bisericile din provinciile sărace și propovăduiesc mediocritatea spirituală drept una din marile virtuți. Ele se feresc de ,,extremism“, ajungând să disprețuiască pe cei ce sunt ,,în flăcări“ pentru Domnul. În ochii lor, în optica lor, nesănătosul a ajuns sănătos, iar sănătosul este bănuit de boală. În loc să-și vadă goliciunea formelor, ei au ajuns să se laude cu tot felul de procesiuni și festivaluri religioase.

Nu-i de mirare că unele biserici nu mai sunt ,,ale Domnului“, ci au încăput pe mâna unor oameni mândrii, orgolioși și închipuiți, care se poartă asemenea unor ,,dictatori“, izolâdu-se de celelalte biserici și ,,excluzându-i“ pe cei ce îndrăznesc să aibă o părere deosebită de a lor.

Se tolerează trăirea în păcat, se întreține ura, conflictele personale sunt ridicate la rang de ,,luptă pentru adevăr“, se înnobilează disprețul, a dispărut îngăduința față de cel mai slab și dorința de a ridica pe cei căzuți.

Nimeni nu vorbeșe despre ce fel de închinare este plăcută Domnului! Nimeni nu reglementează probema muzicii din biserici!

Imitând lumea din jur, creștinii au ajuns să se dea în judecată unii pe alții. Ei refuză formele de arbitrare din biserică și se duc să se bălăcărească unii pe alții pe la tribunalele celor necredincioși, spre distracția și câștigul avocaților din lume.

Până și cei de la vârf sunt compromiși. Sectarismul și separarea dintre biserici a ajuns la culme. Fiecare susține că este singurul care are dreptate, că numai el deține adevărul, inventând astfel o clauză în care ura este justificată: deosebirile ,,doctrinare“!

Până și cei mai binecuvâtați exponenți ai creștinismului se complac în situații discutabile. Ei adună sume mari de bani, cică ,,pentru cei săraci“, distribuindu-le apoi dintr-o parte în alta și riscând astfel să fie bănuiți de însușire necinstită de fonduri. Te și miri de unde au ei banii cu care călătoresc aproape pe toată fața pământului, în timp ce alții mor de foame și n-au cu ce să se îmbrace … Nu mai poți avea încredere în nimeni. Trăim într-un climat de totală suspciune și fiecare îl bănuiește pe celălalt de ceva rău, de o ,,conspirație“ ocultă. Cei de ,,la centru“ au ajuns să ceară copii după scrisorile celor din teritoriu și le suspectează corespondența.

Unde se va ajunge, fraților? Ce șanse are un astfel de creștinism să mai câștige suflete pentru Christos?  Nu-i de mirare că ne disprețuiește lumea. Ar fi mai bine dacă am ieși din bisericile organizate și fiecare s-ar strădui să ,,umble cu Domnul“, așa cum îi dictează propria conștiință. Dacă o ținem tot așa, dacă nu se întâmplă ceva fundamental, creștinismul va dispare în generația următoare. Cine oare l-ar putea duce mai departe? Cine oare va face ca lucrarea începută de Christos să continue? Cine va zidi în continuare Biserica Domnului?

Iată întrebări la cre fiecare dintre noi trebuie să răspundă. Și asta cât mai urgent!

Semnat:

X-ulescu (în nici un caz eu!)

.

[Reportaj de la fața locului, în stil de blog românesc modern, desprins din relatările despre bisericile primului secol creștin, așa cum apar ele în cărțile Noului Tstament]

.

P.S. – Probabil că va trebui să atrag atenția ,,unor“ cititori că postul acesta se vrea o parodie, o ironie, o satiră la adresa panicaților care profețesc doar prăbușirea Bisericii, o critică a criticilor de ocazie. Dacă cei care au scris cărțile Noului Testament ar fi avut atitudinea lor, cam așa ar fi arătat ele.

Ca să fiu corect, titlul întreg al articolului meu este ,,Situația jalnică a bisericilor din Noul Testament“. Dacă nu fiecare frază, cel puțin fiecare paragraf din articolul de mai sus se referă la o biserică pomenită în Noul Testament. Ar fi o dovadă de cultură generală biblică să încerci să le identifici care este biserica din Ierusalim, care este cea din Corint, cea din Colose, cea din Tesalonic, cea din Efes, cea din Tiatira și cea din Laodicea.

Mama avea o vorbă: ,,Gardu-i slab, dar stâlpu-i tare!“ Era felul ei de a publica încrederea nestrămutată în Dumnezeu. El, numai El și întotdeauna El își zidește cu adevărat Biserica. În ciuda criticilor ,,superiori“ și sceptici din toate timpurile …

Nu, Biserica lui Christos nu a dipărut în cea dintâi generație a ei, cum s-ar fi temut pseudo-autorul articolului de mai sus, ci a ajuns astăzi până la marginile pământului.

,,Sunt încredinţat că Acela care a început în voi această bună lucrare o va isprăvi până în ziua lui Isus Hristos“ (Filipeni 1:6).

Dacă tu ai fi scris cărțile Noului Testament cum ar fi fost conținutul lor? Ca articolul meu de mai sus sau așa cum i-a inspirat Duhul Sfânt pe autorii lor să le scrie ? Și dacă ,,reportajul“ tău sună cam tot așa cum am scris eu în articolul de mai sus, atunci de ce duh ești tu călăuzit?

+++++

Pentru un cititor cu discernământ:

Dragă Timotei
M-ai uns la inimă. Ai intuit foarte bine cauza apariției articolului meu.
Sunt prea mulți ,,specialiști“ care pun diagnostice Bisericii și mult prea puțini slujitori care să pună umărul la lucru. M-am temut o vreme că n-am să fiu înțeles și că cititorii mă vor așeza și pe mine exact în tabăra pe care o ironizez prin articol.

Cine are Duhul lui Dumnezeu și este cu adevărat parte din trupul lui Christos nu va putea niciodată să scrie ceva asemănător cu acest articol. Ar scrie ,,în firea pământească“! Dacă Biserica de azi are probleme asemănătoare cu problemele bisericilor descrise în Noul Testament, în genunchi la rugăciune și sus la lucru, înapoi la Noul Testament. Providențial, Dumnezeu ne-a lăsat rețetele pentru bolile noastre în farmacia sfaturilor de acolo.

Cine este trimis de Dumnezeu va simți și va face ceea ce au făcut CONSTRUCTORII pe care i-ai amintit (PAVEL, IOAN, PETRU, IACOV, IUDA), nu ceea ce scriu CRITICII de pe blogurile pseudo-duhovnicești de astăzi.

Încă o dată, felicitări pentru că ai priceput unde ,,bate“ un nepriceput ca mine.

Sănătate!



Categories: Amintiri, Teologice

41 replies

  1. Frate Dan,
    Tot ce am scris are acoperire, mai bine zis este argumentat cu CUVANTUL lui DUMNEZEU.
    Unde scrie ca Biserica se ruga pentru eliberarea lui Petru?
    In Biblia mea scrie … si Biserica nu inceta sa se roage pentru Petru.
    Eu pot interpreta si ca Biserica se ruga pentru Petru ca el sa fie intarit si sa dea o marturie in fata celor care il vor decapita!
    Pe ce ma bazez cand spun asta?
    Simplu si foarte clar: Cand Roda a venit si a spus ucenicilor ca Petru e la poarta ce i-au spus cei din casa? Esti nebuna!
    Rezulta doua ipoteze:
    1.Daca credinciosii din casa se rugau ca Domnul Isus sa elibereze pe Petru, ei nu credeau ce cereau deci il necinsteau pe Dumnezeu.
    2. Daca credinciosii se rugau ca Petru sa fie intarit pentru momentul cand va fi executat, e normal ca ei sa nu creada ca Petru a fost eliberat.
    Ei nu au realizat ca Dumnezeu face mai mult decat cerem sau gandim noi.

    Acuzatiile celelalte le consider pe deoparte rezultatul faptului ca nu sunteti informat, sau ca nu recunoasteti realitatea evolutiei unor lideri care au parvenit dupa revolutie inclusiv, o slabiciune a dv. in a considera ca mai sunt si altii care cunosc Cuvantul lui Dumnezeu.
    Inchei cu repetand ceeace spune Apostolul Pavel:
    Cred ca si eu am Duhul lui Dumnezeu!

    Mult Har!

  2. Iată un comentariu ușor de comentat. Întrebarea este retorică și răspunsuri nu sunt anticipate, doar subânțelese. Otrava este diseminată. Misiunea îndeplinită! Firea pământească jubilează! Autoarea comentariului (lidieluptx.) este doar una din persoanele care m-au determinat să scriu postul de mai sus.

    Umplerea cu Duhul lui Dumnezeu nu este rezervată păstorilor. Lor le este rezervat doar discernământul cu care astfel de ,,comentarii“ merită să fie aruncate imediat la coș. Orice încercare de dialog cu o astfel de persoană este sortită din start eșecului. Există antecedente în Proverbe:
    Proverbele 9:8 Nu mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înţelept, şi el te va iubi!
    Proverbele 15:12 Batjocoritorului nu-i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei înţelepţi.

    Îl las doar ca pe o mostră în sprijinul parodiei de mai sus și ca o ilustrație strălucită a ei …

  3. Frate Petru Ion

    M-am gandit ce sa fac cu comentariul dumneavoastra …Cine arata cu degetul pe altcineva, arata cu celelate trei degete spre sine … Nu cred ca este frumos ce ati scris. Si nu cred ca ucenicii si apostolii s-au straduit sa fie persecutati … Pavel s-a folosit de dreptul sau sa se apere in fata dregatorilor cu nadejdea ca ii vor da drumul … Si cand a ajuns la Roma a sperat si s-a rugat pentru libertate. Ba i-a pus si pe altii sa se roage pentru eliberarea lui. Cei de atunci au fost oameni ca si noi. L-au omorat pe Iacov si se asteptau sa fie omorat si Petru … Biserica nu se bucura de aceasta, ci se rugau pentru eliberarea lui.
    Darul martirajului nu se da chiar la toti, iar la cei care le este dat, el vine impreuna si cu puterea de a trece prin suferinte.
    Altfel spus, ma indoiesc de faptul ca dumneata si cu mine i-am fi socotit ,,crestini“ pe cei omorati de ISIL in Irak, Siria și Libia … Si totusi ei au avut chemarea martirajului. Probabil ca unii fumau, iar atii obisnuiau sa bea cam mult … Cu toate acestea, Dumnezeu le-a dat o chemare inalta!
    Te sfatuiesc să nu te mai grabesti sa fi ca o gazeta de perete, plina de acuzatii in dreapta si in stanga. Nu-ti face cinste si rade lumea de atata zarva fara isprava.

  4. Prigoana motiv de bucurie, de groază sau oportunitate spre a ajunge ceva în societate?
    Am postat pe:
    https://pucheadorel.wordpress.com/2015/07/22/pavel-si-sila-au-mers-in-puscarie-acum-este-randul-tau/#comment-3793

    Pavel şi Sila se bucurau ca sunt învredniciţi să sufere pentru Domnul Isus. Cu picioarele strânse în butuci, cu spinarea brăzdată de nuielele primite, plini de bucurie lăudau şi slăveau pe Dumnezeu.
    Ei călcau cu siguranţă pe urmele Domnului ISUS, Învăţătorul lor, de fapt singurul ÎNVĂŢĂTOR, venit de la de Dumnezeu, aşa cum îL numeşte Nicodim.
    Domnul Isus a spus în PREDICA de pe Munte cu privire la prigoană:
    …. că aunci când cei credincioşi sunt prigoniţi Duhul Slavei se odihneşte peste ei, şi ACESTA le va aduce bucurie.
    El Însuşi, Domnul Isus nu a răspuns cu batjocuri, Isaia 53.
    Unde sunt creştinii care au acest fel de gândire?
    Mai există aşa ceva printre cei credincioşi care îşi zic creştini?
    Hai să fim oneşti !
    Câţi din cei care sunt azi lideri ai mişcărilor de orice fel de confesiune creştină nu s-au plâns de prigoană şi au cerut revendicări şi au ajuns pe poziţii tocmai pentru MERITUL de a fi prigoniti, au ajuns sa fie citati ca eroi!
    Deci nu numai că nu s-au plâns dar prigoana, ci aceasta chiar i-a ajutat să urce în societate devenind adevărate personalităţi! Cu avantajele de rigoare!
    Halal creştinism!
    De ce ne mai mirăm atunci că suntem in halul în care am ajuns!
    Petru Ion Covasna 30.07.2015

  5. Domnule Daniel Branzei este foarte bine ca ati reusit sa descarcati povara care v-a “tulburat de mult”. Sper sa va simtiti mai usurat dupa descarcare, ca si noi cititorii ne simtim mai usurati, un blog mai putin de rasfoit. Eu am o singura intrebare: mai sant pastori calauziti cu adevarat de Duhul Lui Dumnezeu? Ca de cei ce se lauda cu Domnul si Duhul Lui nu ducem lipsa. Apoi cat de duhovniceasca este turma calauzita de ciobani, nu este nevoie sa ni se spuna, ca ne-o spun cei dinafara.

  6. Frate Ioan Mateiu
    Vă răspund cu un răspuns pe care l-am dat lui Gratian Moza. Poate ca veti intelege macar acum ce am facut eu. ,,Leacurile“ pe care le cereti sunt, slava Domnului, nu in blogurile noastre, ci in continutul Noului Testament, scris de oameni insuflati de Duhul lui Dumnezeu, nu de firea pamanteasca. Asta am vrut sa spun eu. Am dat un exemplu despre CUM NU TREBUIE sa se scrie despre biserici. Nemultumirea dumneavoastra fata de parodia mea imi confirma ca sunteti de aceeasi parere cu mine. Astfel de ,,critici“ aiuritoare din partea unor ,,specialisti“ fara Duhul Sfânt nu trebuie nici scrise nici. Va multumesc pentru confirmare. Slava Domnului. La fel as fi reactionat si eu in locul dumneavoastra.
    +++++
    NU! NU! NU! N-ai înțeles nimic din artocolul meu.
    Intenția mea este tocmai să dezbrac de aparenta spiritualitate pe oameni ca dumneatale.
    Eu n-am spus ca bisericile de azi sunt in aceleași situații ca cele din Noul Testament. Aceasta este o realitate secundară. Ceea ce am făcut eu a fost să dau pe față ,,duhul străin“ cu care critică cei ce analizează ca dumneavoastră. Dacă și apostolii ar fi scris la fel ca dumneavoastră, aveam un alt fel de Nou Testament, nevrednic de citit. ACESTA este scopul parodiei mele. Din păcate, rămâneți nemișcat și, în continuare, vrednic de a fi subiectul parodiei. … Acum, chiar vă puteți supăra pe mine.

  7. NU! NU! NU! N-ai înțeles nimic din artocolul meu.
    Intenția mea este tocmai să dezbrac de aparenta spiritualitate pe oameni ca dumneatale.
    Eu n-am spus ca bisericile de azi sunt in aceleași situații ca cele din Noul Testament. Aceasta este o realitate secundară. Ceea ce am făcut eu a fost să dau pe față ,,duhul străin“ cu care critică cei ce analizează ca dumneavoastră. Dacă și apostolii ar fi scris la fel ca dumneavoastră, aveam un alt fel de Nou Testament, nevrednic de citit. ACESTA este scopul parodiei mele. Din păcate, rămâneți nemișcat și, în continuare, vrednic de a fi subiectul parodiei. … Acum, chiar vă puteți supăra pe mine.

  8. Reblogged this on viata spirituala and commented:
    republic aici un articol al domnului Daniel Branzei si comentariul meu asupra articolului.
    Am citit si eu…Inteleg unde “bateti”, numai ca nu sunt de aceeasi parere. In esenta vreti sa spuneti ca nu-I nimic nou sub soare si ca situatia bisericilor actuale este la fel de jalnica sau la fel de buna ca a celor din primul veac, dorind prin asta sa linistiti pe cei ce sunt nelinistiti sau ingrijorati cu privire la ceea ce se intampla in zilele noastre, in bisericile noastre. Adica oamenii simt ca ceva nu este in regula si trebuie reasigurati ca totul este OK, totul este ca la inceput. Nu sunt motive de ingrijorare.
    Ceea ce mi se pare nelaloc este modul inselator in care faceti acest lucru:vaslind pana la epuizare intr-o directie ca mai apoi s-o intorceti in alta directie si s-o spuneti cu inocenta: “voi chiar nu v-ati dat seama ca merg in directia gresita?!! E pur si simplu o ironie fina, o parodie daca vreti.”

    Iertati-ma. Chiar daca situatia este asemantoare situatia bisericilor din primul veac, totusi atitudinea apostolilor nu a fost de ironie,parodie sau incercare de linistire a apelor, ci de remediere a situatie.

    exemplul 1: betia la cina in corint -raspunsul lui Pavel a fost de mustrare, avertizare si aaratarea consecintelor(mananca osanda lui insusi, pedeapsa Domnului, sau Osanditi odata cu lumea)
    exemplul 2 La curvia din Corint Pavel l-a dat pe mana Satanei pe cel cu pricina si i-a indemnat pe cei din corint ca nici macar nu trebuie sa stea la masa cu astfel de oameni.
    Si exemplele ar putea continua: Pavel le spune ca arde , daca cineva pacatuieste, nu face ironii, nu parodiaza pe cei ce “fac pe sfintii”. Ii numeste carnali pe corinteni si le spune curat ca muti din voi “nu-L cunosc pe Dumnezeu”.Le spune ca nu pot sa bea paharul Domnului si paharul dracilor si multe altele, sunt convis ca cunoasteti foarte bine Scriptura, nu la fel de convins de cunoasterea intelesului ei, dar cine sunt eu sa va dau lectii? Eu nu sunt “nespus de ales”. Iertati-ma daca am devenit ironic, sau sa fie sarcasm? Iertati-ma dar puterea exemplului e foarte mare. Iertati-mi faptul ca vi l-am urmat.

    Sa va mai spun ceva din primul veac:

    – corintenii aveau deja apostolii lor, le pasa prea putin de Pavel
    -cekor din Efes le spune ca dupa plecarea lui vor veni lupii, frate Daniel, lupii..
    -Ioan nu mai poate scrie bisericii ci unor persoane private. Biserica, prin conducatorii ei nu mai voia sa stie de Ioan, nici de fratii adevarati, ba dimpotriva ii dadeau afara din biserica.
    -In apocalipsa Ioan nu-I maguleste , nu face ironie si le da sperante false:” iti merge numele ca traiesti, dar esti mort… totusi ai in srdes cateva nume…” ei faceti ironie pe asta.
    In Tiatira la fel , ” voua celorlalti”

    De fapt daca va uitati exista o progresie a raului de la Efes la Laodicea.
    In Efes cei buni verificau pe cei rai daca sunt adevarati sau nu.
    In Smirna deja cei buni erau supusi la batjocuri, de sinagoga Satenei.
    In Pergam erau deja niste oameni de-ai lui Balaam, si cativa care tineau invatatura Nicolaitilor.
    Retineti pana aici era “niste” si “cativa” cu referire la cei rai/
    In Tiatira deja balanta se echilibreaza:Izabela proreceste si invata nestingherita iar celor buni li se adreseaza Duhul:” Voua, insa, celorlaltidin Tiatira…”Deja erau unii si altii, am putea spune egalitate, probabil.
    In Sardes,durere mare, buni mai erau cateva nume doar, cei mai multi erau morti sau pe moarte.
    In Filadelfia ceva asemanator desi pare a fi mai bine, dar zice “…iti dau DIN cei ce sunt sinagoga Satanei, care zic ca sunt Iudei si nu sunt, ci mint.Deci nu pe toti cei rai, ci cativa din ei…
    In Laodicea:NICIUNUL bun in Laodicea frate Daniel,NICIUNUL.Doar zice:”Daca aude cineva…”
    Daca aude, probabilitatea foarte mica.Totusi nu erau morti de-a dreptul , e adevarat orbi, asa ca majoritatea astazi , dar cu capacitatea probabila de a auzi….

    Asa ca opinia mea siuatia bisericilor nu este jalnica: este dezastruoasa.
    Dar dumnevoastra puteti s-o indulciti si sa-i laudati pe cei cu “discernamant” asemantor cu al dumnevoastra. Eu am un alt discernamant si stiu ca nu sunt multi in partea asta, dar nu le poti avea pe toate, nu-i asa?

  9. Ma bucura luarea de atitudine si descrierea unei stari reale a Bisericii. Insa textul, dupa parerea mea, se aseamana cu a merge la un medic care sa iti spuna diagnosticul real si care sa nu iti dea nici un fel de tratament. Frate Branzei, daca imi permite-ti, mergeti pana la capat si prescrieti si tratamentul. E drept ca avand in vedere starea pacientului va fi un tratament radical dar de vorba de viata si moartea….spirituala.

  10. Amin, spun şi eu! Şi… somn uşor! 😦

  11. Da frate pastor Daniel nu am sa va laud ptr. curajul de a spune lucrurilor pe nume dar o sa spun slavit sa fie Domnul ca Domnul mai are oameni ca si dvs.care vorbesc de realitatea bisericii de azi nu de maine ca s-ar putea sa nu mai existe .
    Este trist si dureros ca liderii crestini vor pregati intrarea pe scena al lui Antihrist si al Guvernului mondial si noi am constatat cu mirare cat de repede se deruleaza , se implinesc evenimentele profetice, eschatologice spuse chiar de Mantuitorul .
    Cuvantul lui Dumnezeu in 2Tes.2;11 spune: ca Dumnezeu le trimite o lucrare de ratacire ptr. ca n-au primit dragostea adevarului . Omenii cred mai repede minciunile ce le sunt spuse , cred mai repede un lider care in sarcasmul lui , in smecheriile lui , in apostazia lui , etc. isi bate joc de Dumnezeu in subtilitatile lor de asa zisii mari predicatori , DE CE ? ptr. ca oamenii nu mai citesc si nu mai studiaza sfanta Scriptura din pacate !
    Biserica adevarata a lui Hristos sufera , este huiduita si din pacate este sprijinita de liderii mari ai bisericilor , care se imbogatesc peste noapte si mai si spun ca vine Domnul ( asta da tupeu ) .Ce sa mai vorbim de caracter , mint si se comporta mai rau ca cei din lume cand Biblia vorbeste lucratorilor : dati-va voi pilda turmei !
    In vremea aceasta in taina Dumnezeu pregateste oameni care sa fie martiri cum zicea cineva ca: sangele martirilor este o samanta de raspandire a Evangheliei lui Hristos .
    Lepadarea de credinta a inceput , ce mai mare lepadare de credinta iti trebuie cand acum in timp de pace si liniste nu mai merg oamenii la inchinare nici nu mai vor sa auda,, Aceasta se numeste fratilor lepadare de credinta “.
    Fratilor in incheiere as vrea sa va mai spun ca , aceasta este vremea in care biserica in taina se pregateste ptr. plecarea ei acasa , este vreme in care biserica cu siguranta va fi rapita.
    Nu ma intrebati care este ziua , ceasul , anul ptr. ca eu unul nu stiu , dar stiu ca este vreme cand biserica se pregateste ptr. ,, RAPIRE ”
    DOAMNE AJUTA – NE !

  12. Amin! Amin! în sfârșit, iată reacțiile pe care am vrut să le stârnesc. Trăirea în credință și în puterea Duhului, nu în firea noastră pământească, critică și etern nemulțumită.

  13. Amin! Aceasta este reacția pe care am anticipat-o.

  14. “Când alţii prorocesc Bisericii pieirea,
    Şi mulţi s-ar bucura să fie dărâmată,
    Eu cred că Domnul care a început zidirea,
    Îi v-a desăvârşi iubirea şi sfinţirea,
    Să fie o mireasă, slăvită, fără pată.”

    Ev. Matei 16:18 , Efeseni 5:25-27

    frag. Teodor Groza
    22.07.2015
    Vişeu de Sus

  15. Îţi garantez că în privinţa prieteniilor gândim la fel. Nu şi în ce priveşte reţinerea… Nu de alta, dar una e lucrarea, alta…lucrătura! Şi, te asigur, aceea doare şi mai tare!
    Da, am observat diferenţele. Tocmai de aceea, nu cer niciodată, nimănui să gândească la fel ca mine. Îi cer doar să gândească. Concluziile sunt individuale…

  16. Adevarul i va face liberi pe oameni. Spuneti-le ca adevarul este Isus in noi nadejdea Slavei.

  17. Nu stiti ca omul nascut din nou a fost restaurat de al doilea Adam adica Isus Hristos inapoi ‘Dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu” . N-am intales noi odata ca suntem chemati ca sa traim ca si Isus…caci in El avem tot ce ne trebe. Sa intalegem adevarata noastra identitate in Domnul…ca asa cum a fost El pe pamant asa ar trebui sa fim si noi….Sa intalegem ca biserica care suntem noi fii si ficele Lui ar trebui sa umblam pas cu pas pe urmele Lui ( studiati toata viata Domnului Isus si nu lasati nimica afara din ceea-ce a trait El) Evanghelia propovaduita si manifestat imparatia care se afla in cei nascuti din nou…ar trebui sa impacteze vietile oamenilor….Frati dragi ai mei care sunteti profeti pastori evanghelisti siasa mai departe….ati fost chemati sa ajutati sfintii pana ajung la plinatatea Domnului Isus…nu asta ne invata Pavel? TOATA PLINATATEA DOMNULUI ISUS IN SFINTI ESTE SI VA FI SCOPUL NUMARUL UNU AL LUI DUMNEZEU PENTRU NOI. Sfintii au nevoie sa fie invatati adevarata lor identitate….Nu se vede prin asta cat de bun si plin de dragoste este Domnulu care nea creat dupa chipul si asemanarea LUi. Imbracativa cu caracterul Lui Isus si prin inoirea mintii si al gandirii dupa mintea Lui SI gandirea Lui, atunci vom putea ajunge in sfarsit la destinatia mult dorita pe care Domnul la pregatit pentru noi. Lasati cerul sa se coboare in noi si sa manifestam imparatia Domnului prin noi trupul Domnului…La asta am fost creati din insusi ADN-ul Tatalui.

  18. Prieteniile mele nu sunt exclusiviste si nici acaparatoare. Ti le recomand si tie. Orice lucrator simte o mare retinere cand este vorba sa blameze un alt lucrator. Ne doare lucrarea. In plus, nu-i cere unui american sa gandeasca cum o face un neamerican. Cred ca ai pobservat diferentele din contactul cu americanii pe care i-ai intalnit. Regula numarul unu aici este acceptarea diversitatii. Daca nu sunt probleme de rătăciri doctrinare esențiale, deosebirile de metodă sunt întotdeauna binevenite.

  19. Păi tocmai în ce priveşte unii “prieteni” pe care îi ai vreau să te atenţionez. Prieteneşte… Partea proastă e că nu prea reuşesc. Şi cea şi mai proastă e că sunt chiar suspectat de atitudini revanşarde. Tocmai eu, care nu sunt în stare să mă răzbun nici pe ţânţarul care nu mă lasă să dorm noaptea! Partea bună e că sunt… încăpăţânat! 🙂

  20. Prietenia adevarat se vede atunci cand rezista la pareri diferite. La urma urmei, avem asa de multe lucruri in comun ca nici nu se prea vad diferentele. Daca as mai avea vreo doi-trei prieteni ca tine as duce-o mult mai usor decat cu prietenii pe care-i am.

  21. Ce bine punctat la fiecare paragraf. E trist. Pentru mine ca mama e dureros sa știu ca copiii noștri sunt atit de prinși in lumea asta, ca au uitat zilele petrecute in cAsa Domnului. Doi din ei s-au poticnit in atitudinea pastorului care cu putin timp inainte ii botezase, dar cind cea mare fiica a cazut de pe calea Domnului nu a vrut sa aiba de-a face cu o familie cu necazuri. Ca noi sunt multi care au fost alungați din bisericile lor. Slava Domnului ca din Biserica Domnului nu ne poate alunga nimic si nimeni. Pentru copiii noștri nu ne ramân decit rugaciuni, post si speranța ca saminta sădită in inimile lor v-a da roadă.

  22. Dragă Timotei
    M-ai uns la inimă. Ai intuit foarte bine cauza apariției articolului meu.

    Sunt prea mulți ,,specialiști“ care pun diagnostice Bisericii și mult prea puțini slujitori care să pună umărul la lucru. M-am temut o vreme că n-a să fiu înțeles și că cititorii m- vor așeza și pe mine exact în tabăra pe care o ironizez prin articol.

    Cine are Duhul lui Dumnezeu și este cu adevărat parte din trupul lui Christos nu va putea niciodată să scrie ceva asemănător cu acest articol. Ar scrie ,,în firea pământească“! Dacă Biserica de azi are probleme asemănătoare cu problemele bisericilor descrise în Noul Testament, în genunchi la rugăciune și sus la lucru, înapoi la Noul Testament. Providențial, Dumnezeu ne-a lăsat rețetele pentru bolile noastre în farmacia sfaturilor de acolo.
    Cine este trimis de Dumnezeu va simți și va face ceea ce au făcut CONSTRUCTORII pe care i-ai amintit (PAVEL, IOAN, PETRU, IACOV,IUDA), nu ceea ce scriu CRITICII de pe blogurile pseudo-duhovnicești de astăzi.

    Încă o dată, felicitări pentru că ai priceput unde ,,bate“ un nepriceput ca mine.

  23. Frate Daniel am citit şi articolul şi comentariile dar cu părere de rău trebuie să spun că unele situaţii în care se află bisericile ( din Noul Testament), se regăsesc şi în timpurile noastre, iar ironia este adevărată şi o spun din propria experienţă, chiar dacă mă treceţi la spasm sau altceva……ps cu scuzele de rigoare, eu nu sunt un mare predicator cu faimă, iar unghiul din care le privesc este diferit, Har şi pace de la Domnul

  24. Este adevarat ca articolul acesta duce in eroare pe multi pentru ca ..reprezinta o situatie perpetua a bisericilor ,asa ca este greu sa delimitezi la ce perioada de timp se refera. De acea si din cauza unor indicii / fraze din articol ex: “Nimeni nu vorbeșe despre ce fel de închinare este plăcută Domnului! Nimeni nu reglementează probema muzicii din biserici! ” frati tind sa creada ca faceti o expunere a situatiei actuale a biserici ca ..prea se potriveste. Totusi consider ca daca ar fi sa faca apostolul Ioan o descriere a bisericilor contemporane noua ar fi o epistola cu un continut foarte apropiat cu ce ati scris dv. si va spun si de ce ar fi asa. Domnul a avut nevoie sa foloseasca sase din cele sapte biserici ca sa arate toate viciile si scazamintele intrate in biserica plus mai cateva pe care le-ati descris in articol in schimb in ziua de azi tot articolul se potriveste daca nu fiecarei biserici dar bisericilor din fiecare oras sigur, asa ca articolul este foarte actual pentru ca daca suntem sinceri cu noi si cu Dumnezeu nu putem conclude altfel . Multa pace

  25. trist, asa este…foarte dureros. Ati spus-o bine…Ai mila de noi, Doamne!
    Bine zice Scriptura ca fiecare isi declara propria bunatate, dar cine poate gasi un om credincios?

  26. De multe ori am remarcat aceeasi atitudine si la fratii pastori din zilele noastre. Se plang ca ne merge tot mai rau si mai rau dar uita un lucru: Dumnezeu este in control total. El care ne-a mantuit, stie sa-i pastreze pe cei ai Săi…zice Petru…slava Domnului ca Pavel, Petru, Ioan, Iacov, nu au scris epistolele in stilul articolului tău…:). Cred ca acest stil (din păcate întâlnit la unele personaje și astăzi) face mai mult rău decât bine. Dumnezeu ne-a chemat să fim diferiți, să îi incurajam pe ceilalți, să nu ne pierdem cu firea. In fond (spune și Eclesiastul) ce a fost va mai fi, și ce este a mai fost…e valabil și in bisericile din toate timpurile. Noi însă suntem chemați să privim lucrurile cu încredere și speranță în Dumnezeu…
    Fain articol, subtilă ironia…

  27. Pace frate Brânzei,
    Am citit mai multe materiale scrise de dumneavaostră (nu toate pentru că sunteţi foarte prolific) şi acum vreau să îmi arăt aprecierea pentru acest articol în special. La început am crezut că v-a prins flama evaluărilor negativiste a bisericilor după modelul actual: câte un bloger scrie despre starea bisericilor, ca şi când ar fi autorul celor şapte scrisori către bisericile din Asia Mică. Reacţia aşteptată din partea cititorilor (care vor creşte la număr prin titlul apetisant) este una de genul “ce OM deosebit! N-am mai cititi aşa ceva …. să îl chemăm şi la noi să spună lucurilor pe nume…”

    De la al doilea paragraf am observat că era vorba despre bisericile acelea “bune” despre “creştinismul primar” despre “biserica primară”…. Am citit până la capăt şi m-am bucurat, nu că bisericile de azi seamănă cu cele din primul secol ci că această MINUNE, BISERICA lui CRISTOS biruieşte ÎN CIUDA aspectelor negative existente.

    Atunci nu trebuie să ne pese de aspectele negative? Ba, da, neapărat! Dar nu dând o circulară prin tot imperiul roman despre problemele din biserici, ci urmând modelul lui Pavel.

    Apostolul Pavel s-a ocupat de biserici, a scris fiecărei biserici despre problemele ei şi soluţiile biblice, a plâns, a suferit,…, dar a rezistat ispitei de a-şi face un nume din a spăla hainele pătate şi zbârcite ale bisericii în piaţa publică. El suferea să completeze suferinţele lui Cristos nu pentru mântuirea oamenilor ci tocmai pentru Biserica Lui.

    Eu propun, ca mai întâi noi, păstorii şi liderii din biserici, să ne alăturăm lui Cristos, lui Pavel şi să suferim pentru biserica Lui! Rezultatele? Să le aşteptăm de la Domnul!

  28. Reblogged this on Guarding the Gospel – Bebe Ciausu and commented:
    Gardu-i slab, dar stâlpu-i tare!

  29. Ați citit în fugă sau n-ați înțeles nimic din finalul articolului. Era vorba despre situația jalnică a bisericilor descrise în Noul Testament, bisericile reale de atunci, cu prtoblemele lor. Încolo, aveți dreptate, Domnul cunoaște pe cei ce sunt ai Lui și niciunul nu va lipsi de la Răpire, … chiar dacă n-a înțeles articolul meu.

  30. Reblogged this on agnus dei – english + romanian blog and commented:
    Starea jalnica a bisericilor…..
    de a se citi cu inima in dinti…. (A MUST READ!)

    “Ce să mai spun de celelalte biserici? Este clar că ne-am pierdut dragostea dintâi și nu vrem să ne mai întoarcem la Dumnezeu cu pocăință. Oare ce se va alege dintr-un astfel de creștinism? Unele biserici au dat mâna cu dracul și s-au aliat cu puterea politică, devenind un fel de ,,biserici naționale“ sau ,,de stat“. Am ajuns că statele lumii care zac în cel rău se pretind a fi ,,creștine“. S-a instaurat o formă parșivă de curvie cu puterea politică. Biserica este ,,în pat“ cu mai marii lumii.

    S-a ajuns la un fel de talmeș balmeș în are lumea este proclmată ,,creștină“, iar bisericile sunt din ce în ce mai lumești, pline de oameni nenăscuți din nou. Pe alocuri, astfel de biserici prigonesc și-i omoară pe cei mai buni creștini ………”

    “…..Despre starea morală a bisericilor ce să mai zic ? Am ajuns, nu la fel ca oamenii din lume, ci parcă mai răi decât ei! Se trăiește în curvie pe față. Cei ce conduc biserica de acolo nu numai că nu i-au disciplinat, dar i-au lăudat înaintea tuturor!……”

  31. Bisericile sau mai exact Adunarile locale au ajuns CARICATURI.

    De aceea consider ca partasia personala cu Domnul Isus este esentiala.
    Pecetea Adunarii lui Dumnezeu este: Domnul cumoaste pe cei ce sunt ai Lui.

    Biserica ADEVARATA a lui Dumnezeu se ocupa 100% numai cu Domnul Isus. PUNCT.
    Ea are o definitie: Totalitatea crestinilor de pe intreaga planeta Pamant care vor fi rapiti se numeste Biserica sau mai exact ADUNAREA lui Dumnezeu.

  32. Domnul are o RAMASTITA astazi ca si in trecut dar si in viitor… si eu am avut in gand unele lucruri ve le-ati scris dar am ajuns la concluzia ca trebuie sa ma silesc eu insumi sa fac voia lui Dumnezeu, sa fiu o pilda pt. cei din jur si sa astept pe Domnul Isus, in curatie.
    Domnul sa va binecuvanteze, frate drag!!

  33. Dragă Liviu Matei
    Să-l iau ca un comentariu la situația bisericilor din Noul Testament ? … Eu despre alea vorbeam. Mi se pare că ne dă târcoale o pălărie și noi nu credem că ni se potrivește …

  34. Frate Daniel,

    Stalpu-i tare, dar daca vreunul s-apuca de facut gradul pe alti stalpi ca astia sunt prea “stramti”, ….

    E drept ca Biserica este doar cea care are stalpii tari originali. Restu’ ….

    Padure fara uscaturi nu exista, dar si un brat de uscaturi, eventual langa un copacel verde, nu-i padure.

  35. Probabil că va trebui să atrag atenția ,,unor“ cititori că postul acesta s-a vrut o ironie, o satiră la adresa panicaților care profețesc doar prăbușirea Bisericii, o critică a criticilor de ocazie. Dacă cei care au scris cărțile Noului Testament ar fi avut atitudinea lor, cam așa ar fi arătat ele.

    Ca să fiu corect, titlul întreg al articolului meu este ,,Situația jalnică a bisericilor din Noul Testament“. Dacă nu fiecare frază, cel puțin fiecare paragraf din articolul d emai sus se referă la o biserică pomenită în Noul Testament. Ar fi o dovadă de cultură generală biblică să încerci să le identifici care este biserica din Ierusalim, care este cea din Corint, cea din Colose, cea din Tesalonic, cea din Efes, cea din Tiatira și cea din Laodicea.

    Mama avea o vorbă: ,,Gardu-i slab, dar stâlpu-i tare!“ Era felul ei de a publica încrederea nestrămutată în Dumnezeu. El, numai El și întotdeauna El își zidește cu adevărat Biserica. În ciuda criticilor ,,superiori“ și sceptici din toate timpurile …

    ,,Sunt încredinţat că Acela care a început în voi această bună lucrare o va isprăvi până în ziua lui Isus Hristos“ (Filipeni 1:6).

    Dacă tu ai fi scris cărțile Noului Testament cum ar fi fost conținutul lor? Ca articolul meu de mai sus sau așa cum i-a inspirat Duhul Sfânt pe autorii lor să le scrie ? Și dacă ,,reportajul“ tău sună cam tot așa cum am scris eu în articolul de mai sus, atunci de ce duh ești tu călăuzit?

Trackbacks

  1. Starea jalnică a bisericilor | ARMONIA MAGAZINE - USA
  2. Starea jalnică a bisericilor | Londra Evanghelica
  3. Cum poţi să critici pe principiul… inside out | cetatea de piatră
  4. Starea jalnică a criticilor bisericii | B a r z i l a i - e n - D a n

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: