6. Reproșuri de Paște – doi spre Emaus

,,O, nepricepuţilor şi zăbavnici cu inima, cînd este vorba să credeţi tot ce au spus proorocii!  Nu trebuia să sufere Hristosul aceste lucruri, şi să intre în slava Sa?“   – Luca 24:25-26

De data aceasta, cel care face reproșuri este Domnul Isus. El se miră că cei doi sunt “nepricepuți“ și “zăbavnici cu inima“ în problema profețiilor. Nu știu cum a fost tonul vocii Lui, dar cuvintele sunt mușcătoare, pline parcă de indignare. Cam aspre pentru un om necunoscut care vorbea cu niște călători necunoscuți … Se cădea sau nu ca el să le vorbească așa? De ce da și de ce nu ?

Nu cred că trebuie să insist prea mult ca să admitem că majoritatea creștinilor sunt la fel și astăzi. Suntem prizonierii prezentului. Ne-am înrobit lui ca în subterana unei ocne și vedem foarte rar lumina soarelui din mesajele revelației profetice.

N-ar trebui să fie așa! Apostolul Pavel ne spune că noi avem acces la o perspectivă pe care  cei din celelalte veacuri n-au avut-o:

“Iar Aceluia care poate să vă întărească, după Evanghelia mea şi propovăduirea lui Isus Hristos, -potrivit cu descoperirea tainei, care a fost ţinută ascunsă timp de veacuri,  dar a fost arătată acum prin scrierile proorocilor, şi, prin porunca Dumnezeului celui vecinic, a fost adusă la cunoştinţa tuturor Neamurilor, ca să asculte de credinţă, –  a lui Dumnezeu, care singur este înţelept, să fie slava, prin Isus Hristos, în vecii vecilor! Amin“ – Rom. 16:25-27

Noul Testament a rezumat conținutul Vechiului Testament la esența unui plan revelat. El n-a fost înțeles în vremurile vechi, dar asta nu înseamnă că n-a fost vestit. Vechiul Testament este ca o carte cu text și poze despre venirea și lucrarea Domnului Isus: pozele sunt tipurile profetice, iar textul sunt profețiile răspândite în mai toate cărțile din vechime.

Iată câteva exemple. Cei doi ucenici aflați în drum spre Emaus au primit o lecție de profetologie. Să încercăm și noi ceva asemănător.

1. Moartea și Învierea nu au fost simple accidente, ci o parte integrantă a planului lui Dumnezeu pentru omenire.

“Atunci voi turna peste casa lui David şi peste locuitorii Ierusalimului, un duh de îndurare şi de rugăciune, şi îşi vor întoarce privirile spre Mine, pe care L-au străpuns …” — Zaharia 12:10

“…Şi le -a zis: ,,Aşa este scris, şi aşa trebuia să pătimească Hristos, şi să învieze a treia zi dintre cei morţi.” — Luca 24:46

2. Simon Petru și-a început predica de la Rusalii explicând că Mesia trebuia să învie dintre cei morți.

“Dar Dumnezeu L -a înviat, deslegîndu -I legăturile morţii, pentrucă nu era cu putinţă să fie ţinut de ea” (Fapte 2:24).

Petru a citat apoi din Psalmi ca să-și susțină punctul de vedere. (Psalm 16:8–11).

3. Psalmul 22
Jertfirea lui Mesia este vestită pretutindeni în VT. Psalmul 22, scris de David cu o mie de ani înainte de Christos, descre imaginea Celui atârnat pe lemnul Crucii. Descrie batjocora celor din jur (Psalm 22:7–8; Mat 27:41–43), spune că au tras la sorți pentru hainele Lui (Psalm 22:18; Mat 27:35), spune că oasele i-au ieșit de la locul lor (Psalm 22:14), spune că i-au străpuns mâinile și picioarele (Psalm 22:16) – cicatrici pe care le va examina mai târziu Toma (Joan 20:27). Psalmul 22 se îmcheie profețind că neprihănirea Lui va fi vestită unui neam din viitor “care se va naște” (Psalm 22:31).

4. Semnul profetului Iona
Biblia este plină de “tipuri“ și simboluri care au vestit suferințele Domnului Isus.
Moartea și Învierea Domnului Isus au fost ilustrate de experiența profetului Iona, care a stat trei zile în pântecele peștelui.

“Căci, după cum Iona a stat trei zile şi trei nopţi în pîntecele chitului, tot aşa şi Fiul omului va sta trei zile şi trei nopţi în inima pămîntului.” — Matei 12:40

5. Isaia 53
Scrisă cu 700 de ani înainte de Moartea și Învierea Domnului, profeția din Isaia 52:13–53:12 oferă una din cele mai profunde descrieri din VT.

“Dispreţuit şi părăsit de oameni, om al durerii şi obicinuit cu suferinţa, era aşa de dispreţuit că îţi întorceai faţa dela El, şi noi nu L-am băgat în seamă. Totuş, El suferinţele noastre le -a purtat, şi durerile noastre le -a luat asupra Lui, şi noi am crezut că este pedepsit, lovit de Dumnezeu, şi smerit. Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa, care ne dă pacea, a căzut peste El, şi prin rănile Lui sîntem tămăduiţi.“

6. Certitudinea lui Iov
În cea mai veche cartea Bibliei, scrisă înainte ca Moise să scrie Pentateucul, Iov profețește de pe mormanul de cenușă. Iată ce declară el în Iov 19:25–26:

“Dar ştiu că Răscumpărătorul meu este viu, şi că se va ridica la urmă pe pămînt. Chiar dacă mi se va nimici pielea, şi chiar dacă nu voi mai avea carne, voi vedea totuş pe Dumnezeu. Îl voi vedea şi-mi va fi binevoitor; ochii mei Îl vor vedea, şi nu ai altuia.”

7.  Paștele din Egipt
Exodus 12:1–28 descrie sărbătoarea Paștelor.Ea este amintirea jertfei unui Miel al cărui sânge nevinovat i-a păzit pe evrei de mânia trimisă de Dumnezeu prin îngerul morții. Evreii trebuiau să se pregătească pentru sărbătoare înlăturând din casele lor tot aluatul, care simboliza păcatele din viața lor.

Apostolul Pavel dă această tălmăcire în 1 Corinteni 5:7, “Măturaţi aluatul cel vechi, ca să fiţi o plămădeală nouă, cum şi sînteţi, fără aluat; căci Hristos, Paştele noastre, a fost jertfit.”

8. Mielul fără pată șau cusur
Petru spune că suntem salvați prin “sângele scump al lui Christos, Mielul fără cusur și fără prihană“ (1 Petru 1:19)

Ioan Botezătorul știa că Mesia va fi Mielul care va împlini simbolul legii ceremoniale (e.g. Lev 8–9). Domnul Isus a fost Mielul fără cusur care a îndepărtat păcatul lumii. Sângele taurilor și tapilor jertfiți n-au putut să facă a asemenea lucrare, ci doar au anunțat-o, așa cum spune în Evrei 10:4–5, citând Psalmul 40:6

Scarificarea lui Isus Christos pentru vina păcatelor lumii nu a fost un accident, ci punctul culminant al unui plan făcut mai înainte de întemeierea lumii. Apocalipsa 13:8 spune că Domnul Isus este  “Mielul junghiat de la întemeierea lumii.”

Legea și profeții ne-au vorbit despre Planul de răscumpărare a omenirii. Suferințele, Moartea și Învierea au fost prevestite. Prin Christos, Dumnezeu ne-a ispășit pedeapsa și ne poate oferi acum iertarea și viața cea veșnică.

“Şi, pe muntele acesta, înlătură măhrama care acopere toate popoarele, şi învelitoarea care înfăşură toate neamurile; nimiceşte moartea pe vecie.” — Isaiah 25:8

Tote profețiile Vechiului testament au fost anunțuri ascunse la vedere. A trebuit să vină Moartea și Învierea Domnului Isus pentru ca ele să capete contur și să iasă foarte clar în evidență. Oare de ce ne scrie Luca așa de sugestiv că cei doi ucenici L-au recunoscut doar la frângerea pâinii? Nu cumva numai atunci I-au văzut … cicatricile de la mâini ?

“Pe cînd şedea la masă cu ei, a luat pînea; şi, după ce a rostit binecuvîntarea, a frînt -o, şi le-a dat-o. Atunci li s’au deschis ochii, şi L-au cunoscut; dar El S’a făcut nevăzut dinaintea lor“ – Luca 24:30-31

(Din ciclul “Reproșuri de Paște“)



Categories: Studiu biblic

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: