Australia 13 – Nuntă şi Cină la Melbourne

Drumul de la Canberra la Melbourne a fost liniştit şi rapid. N-am mai intrat prin oraşe şi n-am mai avut limite inferioare de viteză. Nici n-am mai condus eu! Ce plăcere!

photo(14)

Doar o ploaie cu picuri imenşi ne-a speriat că prea semăna cu grindina la zgomotul făcut pe caroserie. Maşina este iar o poveste frumoasă cu Valer. Ginerele meu, care ne-a salvat mai şi când călătoream prin Europa, ne-a reuşit o afacere … americană. El a închiriat pentru noi din Los Angeles o maşină spaţioasă (un Nissan), la un preţ de neatins dacă o închiriam noi aici. Binecuvântările Internetului şi ale unei … căsătorii reuşite!

Pe drumul de la Brisbane – Sydney – Canberra – Melbourne am avut timp să nu ne înţelegem cu câteva probleme de limbaj. Moştenirea britanică mai accentuată îi face pe australieni (şi pe Busuioc) să folosească alţi termeni decât cei cu care suntem obişnuiţi noi în America.

Pe autostradă

Passing la noi – overtaking la australieni
Freeway la noi – motorway la australieni
Mergeform one line

La restaurant

Garbagerubbish
To gotakeaway
RestroomPowderroom
HelloJolly Day, mate
TrunkBooth

Am ajuns la timp în Melbourne pentru a merge la serviciul de vineri seara. A fost iar o predică obosita, inviorată doar de bunăvoinţa celor prezenţi şi de adierea rodnică a Duhului. Câteodată, El vorbeşte prin noi chiar mai mult decât am vrut sau am putut noi să spunem. Asta se cheamă harul predicatorilor.

Sâmbătă am fost la … nuntă. O sărbătoare carea încununat ca în peveşti o idilă începută în România şi încercată greu de aşteptarea după vizele necesare. Amândoi erau frumoşi şi fericiţi, iar la masă, preyentarea nu a fost tradiţionalul Power Point, ci un filmuleţ montat cu mult talent, care ne-a făcut să râdem şi să plângem.

Duminică dimineaţa am participat la Cina Domnului, eveniment întotdeauna încărcat cu semnificaţii şi copleşitor în trăiri sentimentale. Ne-am mai adus aminte o dată cine am fost, unde am fost, Cine ne-a răscumpărat, unde suntem azi, cine am ajuns şi mai ales, ai cui suntem şi unde ne va duce El.

Am remarcat şi de data aceasta în biserica din Melbourne o practică pe care am întâlnit-o prima dată la Chişinău şi Cernăuţi prin 1989. Îi vizitam pe cei de acolo împreună cu Petrică Lascău, trimişi amândoi de Societatea Misionară Română. Din cauza persecuţiei, numărul caselor de rugăciune fusese redus la minim, iar baptiştii şi pentecostalii recunoscuti erau forţaţi să se înghesuiască în aceeaşi sală, e drept una foarte mare. Ca să împace pe toată lumea, episcopii şi păstorii locali implementaseră o practică mixtă pentru rugăciunea comună. Toată lumea se ruga soto-voce, cu jumătate de glas, iar câţiva se rugau cu glas tare. În felul acesta şi fraţii pentecostali şi baptiştii erau mulţumiţi.

Busuioc a adus acest fel de rugăciune şi în biserica din Melbourne, în parte cam din aceleaşi motive, dar şi pentru că, procedând în felul acesta, el dă posibilitatea tuturor şi fiecăruia să se roage personal şi să participe.

Ştiu că în alte părţi se mai obişnuieşte şi altfel. Pe alocuri am văzut mulţimea celor prezenţi cum se împarte în grupe mici, de patru, cinci ca să dea posibilitatea fiecăruia să se roage. Aceste aşazise devieri de la practica tradiţională s-au născut din dorinţa de a evita, cum se întâmplă pe alocuri, ca mereu aceiaşi oameni să se roage la ora de rugăciune şi ceilalţi să stea pasivi şi plictisiţi.

Cum m-a simţit eu în aceste biserici bapticostale în timpul unor astfel de ore de rugăciune? Foarte bine. La Melbourne nu se roagă nimeni cu glas tare în timp ce toţi se roagă cu jumătate de glas. Există şi destule ocazii în care se roagă doi sau trei cu glas tare. Cred că această practică a rugăciunilor cu jumătate de glas ar trebui generalizată, mai ales acolo unde adunările sunt mari şi pericolul pasivităţii este însoţit de apatia celor forţaţi să aştepte terminarea unor rugăciuni abea auzite, la care n-au cum să participe afectiv.

De fapt, practica rugăciunii a  cunoscut forme diferite în locuri şi timpuri diferite. Obiceiul de a închide ochii n-a fost practicat pe vremea Noului Testament, ci a debutat doar acum cîteva secole, când poza cuiva cu mâinile împreunate, ochii închişi şi capul plecat a devenit … normativă.

Islamul cunoaşte nouă forme normative de rugăciune:

Pentru adevăratul ucenic al Domnului Isus, ca şi pentru femeia samariteană, sfatul Domnului Isus este să nu fim habotnici în privinţa formei, ci a spiritului, rugându-ne mereu în Duh şi în Adevăr.

Pentru cei înclinaţi spre studiu, iată o prezentare a poziţiei celui ce se roagă de-a lungul secolelor şi al Bibliei;

A Guide To Intercessory Prayer

by Rev. Richard W. LaFountain

Positions of Prayer

Why is it important or even necessary to study positions of prayer?
The Apostle Paul expressed it well in Hebrews saying that he had much to
teach them but found that they were stunted in their spiritual walk
because of a lack of exercise in the things they had already been
taught.

  "For every one that useth milk is unskilful in the word of
  righteousness: for he is a babe. But strong meat belongeth to
  them that are of full age, even those who by reason of use
  have their senses exercised to discern both goodand evil."
  (Hebrews 5:13-14)

There are many things we have never learned, never experienced, never
excercised, or put into practice in our lives.  There are many
positions of prayer we have never practiced yet.  Like the Hebrew
Christians we have stunted our Christian experience through stagnation
of one position.  God's Word encourages us to be active in prayer
varying our postions, and our actions to keep prayer vibrant and fresh.

The following are some of the Biblical positions and actions of prayer
refered to and commanded in the Bible.  See how many you have or have
not yet practiced in your prayer life.  Then begin to vary your prayer
experience by trying each of these.

1.  Eyes open - John 11:41 / John 17:1
2.  Tears shed - 1 Samuel 1:7-10/ Psalm 126:5-6
3.  Shout/applaud/cheer - Ezra 3:11-14/ Ps 47:1
4.  Sing - Psalm 100:4/ Ephesians 5:19
5.  Loud voice - Acts 7:60
6.  Unison - (Homo-thumadon) rush together making same noise - Acts 4:24
7.  Speak to obstacle - Joshua 10:12 "Sun stand still"/ Mat. 21:21
8.  Speak with no sound - I Samuel 1:7-10
9.  Say "Amen" to others prayers - I Cor. 14:16
10. Fast - 2 Samuel 12:16/ Isaiah 58:6

11.  Stand up - Nehemiah 9:3-5
12.  Kneel - Eph. 3:14/ Philip.2:9-11
13.  Lay down on bed - 2 Kings 20:2
14.  Lay face on ground - 2 Chronicles 7:3
15.  Walk (pace) - 2 Kings 4:33-35
16.  Squat/bow down 1 Kings 18:42/ Ps. 95:6
17.  Dance - 2 Samuel 6:14-16
18.  Walk away be restored - Mat. 5:23-24
19.  Sackcoth & Ashes - 2 Kings 19:1
20.  Sit - Mt. 26:36 / Mark 14:32,37-38

21.  Bow head - Isaiah 58:5
22.  Raise hands in praise - Psalm 134:2/ 143:6
23.  Raise hands in authority - Exodus 17 8-15/Heb.12:11-12
24.  Touch together the thing - Mat. 18:19 (sumphoneo)
25.  Lift hand in blessing - Luke 24:50
26.  Lay hands on (for commisioning) - Hebrews 6:2/ 1 Tim. 4:14
27.  Anoint - Mark 6:13/ James 5:13-15
28.  Spread it before the Lord - 2 Kings 19:14-15

Duminică la prânz ne-am grăbit la aeroport ca să prindem Zborul spre Perth, la trei ore diferenţă de fus orar.

Încă o zi fără canguri …

Advertisements


Categories: Personale

1 reply

  1. imi amintesc de frazele: “Dob in a hoon” sau “take five”

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: