Moldova XII

Veste bună? Vestea rea?
Prietenul si colegul meu, Nelu Gug, pe care-l asteptam sa ma sune din Romania, ma instinteaza din Texas ca a avut o teribila criza de rinichi si medicii i-au interzis sa zboare, pana miercuri, cand nu va veni in Romania, ci in Barcelorna, Spania. Ce se va alege din planuita noastra saptamana in Romania si din cealalta, planuita pentru Austria, nordul Italiei si Germania?

Mike Barac, cu amabilitatea care-l caracterizeaza este dispus sa-mi dea o masina pe care trebuia oricum sa o duca undeva in Germania si un bilet de avion clasa I, standby, ca sa pot pleca oricand si deoriunde din Europa inapoi in USA.
Ii scriu sotiei mele noua varianta si ii cer aprobarea. Dupa o foarte scurta deliberare, raspunsul vine negativ.

Iau iar legatura cu Nelu. Imi promite ca ma plimba pe coasta Spaniei si apoi pe Coasta de Azur, inainte ca sa mergem amandoi la Torino, una din destinatiile asupra carora conveniseram din USA. Suna frumos, dar cartierul meu general de acasa s-a pronuntat. Eu trebuie sa ascult. M-am fript de prea multe ori cand n-am primit impulsul din pareta partenerului meu potrivit, daruit de Dumnezeu. Draga Nelu, ramane pe altadata. Stiu ca si tu ai asculta de Ani, intr-o situatie asemanatoare.

Este acum duminica dimineata, 18 Iulie 2010. Ultima noastra zi aici. Au inceput sa vina echipele pentru cele doua saptamani de misiune intensa. Au trecut peste granita echipamente si dotari in valoare de multe mii de dolari. Lucrarea noastra, a lui Leo si a mea, de a pregati liderii de aici pentru marele asalt s-a incheiat. Duhul Sfant a fost cu noi si ne-a intarit si invatat. Diseara va fi ultimul serviciu impreuna, lansarea proiectului. Unul dupa altul, apar prietenii mei din America. Majoritatea au facut escale prin Romania, pe la rude si prieteni. Sunt obositi, dar si dornici sa inceapa campania misionara din vara aceasta. In aer, in intalnirea lor tinereasca pluteste o euforie ca un parfum de primavara. Ma imt deodata batran. Nu pot tine pasul cu ei. Ma depaseste ritmul. Mi se taie rasuflarea. Este vremea sa dispar din scena.

Cu ce sa inchei aceste scurte si neindemanatice pagini de jurnal?

In Romania, Florin Vasiliu, pastorul baptist din Iaşi mi-a spus, cumva cu invidie, că Moldova de dincolo de Prut este “Ţara tuturor posibilitaţilor”. L-am privit interogativ şi el a continuat:

“Cred că aţi observat acolo realizări care nu se mai pot face la noi, in Romania. Lumea din Moldova este încă în expansiune; haotică, dar energică. Cei cu spirit de iniţiativă dobândesc răsplată mare în timp foarte scurt. Chiar şi în domeniul spiritual, Moldova are încă biserica cu cea mai rapidă creştere numerică proportional cu populaţia.”

Îl întreb nedumerit care crede el că este cauza. Îmi răspunde fără nici o ezitare, ca unul care a studiat şi a înţeles bine problema.

“În Moldova este încă un vid care se cere umplut, un vid de putere politică, un vid legislativ, un vid ideologic. Este o fereastră care încă stă deschisă, un timp al oportunităţilor.”

Cred că are dreptate. Dacă ar fi să trag o concluzie după o experienţă personală aşa de redusă ca a mea, după ce am văzut tot ceea ce v-am descris, ar trebui să-i dau în totul dreptate lui Florin. Fereastra pentru Moldova este încă deschisă. Timpul oportunităţilor este acum. Mai ales al oportunităţilor spirituale.  Cine vine în Moldova sa investeasca nu va pleca acasă cu mâinile goale.



Categories: Amintiri

4 replies

  1. Sansele s-au anulat datorita unei infecdtii la rinichi a fratelui Nelu Gug.
    Ramane pe alta data.

  2. Si cum a ramas cu turneul? Avem sanse sa va vedem saptamana asta in germania? SI daca da, unde?

  3. In 2006 am fost si eu in R. Moldova (inclusiv Transnistria) in misiune cu un grup muzical, alaturi de pastorul M. Istudor. Crestinii moldoveni au fost incantati atunci de muzica noastra pt ca este mai aproape de sufletul lor (precum si sufletul meu e…). Cand mai vii prin zona, poate ma anunti si pe mine. Mi-ar face placere sa facem intr-o zi o echipa comuna. R.Moldova e cu adevarat minunata din multe puncte de vedere si citind jurnalul tau, mi-am adus aminte de multe dintre acele frumuseti “domoale”, tipic basarabene. 🙂

  4. Eu am trimis si ultima echipa adunata de prin tara si SUA si imi fac bagajul ca sa ii prind din urma (maine dupa amiaza) 😉 … ma gandeam ca stati cu noi perioada asta insa … se pare ca nu …

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: