Muzica la Maxima

Un cantor de Biserica este un muzician care canta pe nas dupa ureche.

Ce este in fond Muzica? Toata lumea este de acord ca este o forma de arta. In plus, ea este cea mai directa forma de arta, caci atinge zona senzoriala aproape fara interventia intelectului. Spre exemplu, ritmul unei tobe poate fi perceput chiar cu … stomacul (nu intamplator peste 70% din cei ce asculta numai muzica ritmata si la un volul ridicat au ulcer). La capatul opus se gaseste arta literaturii in care cuvantul genereaza imagine, sunete sau chiar mirosuri in mintea cititorului si abia acestea vor stimula senzatiile. Tocmai de aceea, textul este de obicei (in muzica moderna) doar un pretext de a adauga vocea umana sunetului instrumentelor. Intre cele doua exista o tensiune: atunci cand textul devine esenta mesajului, muzica este coborata la nivelul de pretext. Oricat de armonioasa ar fi imbinarea text/ muzica, ceea ce conteaza (din punct de vedere muzical) este cantabilitatea cuvintelor (cat de armonios pot fi ele cantate si nu declamate). Daca textul este atat de dens si interesant incat iti acapareaza toata atentia, muzica (si cu ea efortul compozitorului) se pierde in fundal … Doar cei foarte talentati stiu sa alterneze pasaje de text atractive cu pasaje muzicale la fel de atractive. – Emil Silvestru

Acestea fiind zise, cum putem judeca muzica? Atunci cand ascultand-o simtamintele trezite sunt de natura pozitiva – bucurie, armonie, liniste sau dinamism constructiv – adica atunci cand ceea ce este realmante bun in fiinta proprie este inaltat, amplificat, muzica este fara indoiala buna. Daca, dimpotriva, animalul este trezit si adus in prim plan, lasat sa se dezlantuie, muzica nu poate fi buna. Oare miscarile spasmodice ale lui Angus Young (AC/DC), show-rile Alice Cooper (cu decapitari, sange, si alte “ingrediente”) si lista ar mai putea continua pe multe pagini, sunt ele generatoare de muzica sau nu? Eu cred ca au o filiatie directa in voodoo si alte tehnici samano-ocultiste si trebuiesc cu desavarsire evitate, caci muzica este doar un pretext pentru trezirea bestiei din adancuri … – Emil Silvestru

In contextul amintit anterior, rapp-ul nu este muzica, ci text ritmat. Cum 80% din textele rapper-ilor negri nu sunt altceva decat incitari la ura si razbunare rasiala, restul fiind incitatii sexuale, putem considera rapp-ul un instrument social, si nu arta. Pe de alta parte, genuri ca trash, speed, etc. sunt, prin muzica si text, excelente materializari a tot ce este mai josnic, bestial, abdominal si morbid in fiinta umana alienata, caci nu am nici un dubiu ca aceste genuri sunt rezultatul alienarii sociale si mintale. – Emil Silvestru

Muzica este o forma fundamentala de arta, cu acces direct la sufletul uman si de aceea poate fi o excelenta modalitate de a mentine acest suflet deasupra mizeriei acestei lumi. In aceasta stare, sufletul uman poate primi si accepta mult mai usor Cuvantul lui Dumnezeu. Numai atunci cand implineste aceste calitati este muzica o valoare. Altfel, ea ramane doar o alta fateta (una din miile) a nimicniciei si a desertaciunii umanitatii fara Dumnezeu. – Emil Silvestru

Cine nu crede in “puterea” muzicii sa faca bine sa-si aduca aminte de cantecele lui David langa chinuitul imparat Saul, de tobele si trompetele care insotesc trupele in razboi si de … cantecele de leagan. – M.M.

“Ce fel de muzica Ii place lui Dumnezeu?” In multimea de stiluri si genuri muzicale, care este “muzica duhovniceasca”? Pe care s-o alegem si s-o promovam pentru servicile bisericii? Iata un raspuns pe care l-am primit in timpul unui priveghi pentru Daniel Valeanu, dirijor de orchestra la Bellflower, California: Ar trebui sa ne dam seama ca Dumnezeu vede “altfel” realitatea noastra si ca El patrunde dincolo de observatiile estetice superficiale. Muzica este o colectie armonioasa de vibratii produse in diferite feluri. Cantul, de exemplu, este o vibratie a corzilor vocale. Dumnezeu nu are insa literalmente o ureche de carne cu care sa fie impresionat de vibratii. El este sensibil la altfel de vibratii, la cele ale inimii. Daca corzile inimii vibreaza in inchinare si adorare, in multumire si lauda, atunci da, melodia Ii este placuta Domnului. Daca insa inima nu participa si nu vibreaza, celelalte vibratii ale corzilor vocale nu-L impresioneaza pe Dumnezeu. Dumnezeu este Duh patrunzator. El nu se uita la ceea ce izbeste privirea, ci se uita la inima. Din pacate, cei ce discuta muzica bisericeasca fac selectii bazate prioritar pe genuri si categorii muzicale, judecand estetic, nu duhovniceste. In fiecare zi insa, pe toata suprafata pamantului Dumnezeu asculta cea mai variata gama de cantece posibile. De la murmuratul eschimosilor si pana la trepidantul ritm al tobelor africane. Textul Scripturii nu contine nici macar o singura nota muzicala. Nu exista o muzica “inspirata”. Exista in schimb u reglementare a inchinaciunii: “Dumnezeu este Duh si cine I se inchina Lui trebuie sa I se inchine in Duh si in adevar.” Cele doua dimensiuni ale reglementarii fac apel la intensitatea trairii si la continutul de doctrina al textului. – M.M.

Daca poezia este “muzica mintii”, atunci muzica este “poezia” sufletului, de aceea ne place si muzica fara cuvinte. – M.M.

Muzica trebuie sa aduca foc in inimile barbatilor si lacrimi in ochii doamnelor. – Beethoven

Muzica – o imensa cheltuiala de precizie pentru a obtine vagul. (…) Muzica e, intre toate, arta cea mai lipsita de trup: ca un inger care lucreaza asupra pamantului din noi, asupra a ceea ce, in noi, e pamant arabil. – George Enescu

Daca n-ai vazut niciodata copacii batand din palme si muntii cantand nu este pentru ca asa ceva nu se intampla. Roaga-L pe Dumnezeu sa-ti deschida urechile si ochii si atunci vei putea reintra in simfonia creatiei.

* “Muzica clasica este genul de muzica in care tot asteptam sa apara o melodie.”

* A asculta muzica astazi e un lucru la care nu poti renunta intotdeauna, chiar sa vrei. Nu stii de ce, dar esti mereu prizonierul efluviilor sonore, robul undelor care te invaluie sau, dimpotriva, te invadeaza. Ceea ce incepi pasiv, continui activ ori invers, ceea ce initial receptezi cu interes, prin convocarea intregii fiinte, devine treptat fara insemnatate, gratie demobilizarii atentiei si functionarii exclusive a unui auz periferic. Uneori asculti muzica si dupa ce ea a incetat sa-ti mai viziteze urechile. Alteori muzica se sfirseste in constiinta ta auditiva inainte ca sunetele sa-si intrerupa zbenguiala lor in eter. Si intr-un caz, si in celalalt, muzica este servita ca o masa, fie frugala, fie copioasa, care aduna in juru-i deopotriva hamesiti si imbuibati, pofticiosi si inapetenti, hulpavi si simandicosi. Asa se face ca muzica este ascultata de unii ca si cum ar lua un mic dejun englezesc, la care se servesc produse condimentate, prajite in sosuri grase, ce sfiriie in ritmuri rock si raspindesc damfuri de melodii electrocutante. Altii intilnesc muzica de parca ar face o incursiune la un fast-food, unde muscind dintr-un burger, vorbesc la mobil, frunzaresc ziarul si flirtreaza cu televizorul, inconjurati de sonoritati ethno (agresiv maneliste ori discret jazz-iste). O categorie traditionala – azi aflata in extintie – o reprezinta cei ce gusta muzica aidoma unui festin, alcatuit din felurile mincaruri care de care mai rafinate si mai apetisante, stropite cu licori fine, turnate in pocale de epoca; un festin savirsit in locuri special amenajate, unde se percep taxe de intrare si unde participantii sint interpelati de acele muzici migalos polisate in forma de sonata, lied sau variatiuni, muzici care ii pot trezi ori adormi, in functie de virsta si posibilitati. Sint apoi destui cei care consuma muzica la picnic, printre mititei si bere, birfe si frivolitati. Iar acei putini la numar, care-si iau prinzul acasa, in bucatarie cu familia (compozitori, critici, interpreti), monitorizind asiduu retetarul, sint bucatarii insisi, maestrii aperitivelor contemporane, exotice si, nu de putine ori, indigeste. In fine, tot mai rar se ivesc – din pacate – cinele de taina, in care muzica este o prelungire a rugaciunii, iar comesenii, cu urechile cit tuburile unei orgi, recunosc sufletul generos si nobil al artei sunetelor. – “Cum ascultam” – Liviu Danceanu – Romania literara, nr. 44, 6-12 noiembrie 2002)

* Brahms a avut momentele lui de dispozitie sufleteasca sumbra; Ceaikovski a suferit de nevroze de-a dreptul cutremuratoare; Mahler, ale carui nevroze faceau sa paleasca nevrozele lui Ceaikovski, se batea cu pumnii in piept si isi smulgea parul din cap (uitindu-se intre timp la posteritate cu coada ochiului); Brucaner sedea tremurind in asteptarea Revelatiei; Wagner vadea un egoism iesit din comun; Liszt era un pozeur complicat, paradoxal, iezuit si de geniu. Numai Dvorak a mers pe un drum simplu, fara complicatii. Impreuna cu Haydn si Handel, a fost cel mai sanatos dintre compozitori.

Muzician prin excelenta, Dvorak nu era un om foarte citit, de fapt, abia alfabetizat. Mai tirziu a incercat sa “se indrepte” citind cite ceva, dar eforturile sale nu au mers niciodata prea departe. Singura lui pasiune in afara de muzica o constituiau trenurile. Pentru el, locomotiva era una dintre cele mai mari realizari ale mintii omenesti si si-a exprimat adesea dorinta s-o fi inventat el. Obisnuia sa se duca zilnic la Gara Franz-Josef din Praga, stia pe dinafara mersul trenurilor si era fericit la culme sa se imprieteneasca cu un mecanic de locomotiva. Isi trimitea elevii la gara ca sa afle ce fel de locomotive fusesera anexate la fiecare tren sau, atunci cind un elev se intorcea dintr-o calatorie, dorea sa stie cu ce fel de tren a calatorit, numele si numarul modelului de locomotiva. – Din Vietile marilor compozitori de Harold C. Schonberg

* Muzica la masa este o insulta dubla: si pentru bucatar si pentru violonist.

* Dupa tacere, ceea ce exprima cel mai bine inexprimabilul este muzica.

* Opera este atunci cand cineva este injunghiat pe la spate si in loc sa iasa sange, iese un cantec.

* Mersul la opera, ca si betia, este un pacat care porata in sine propria-i pedeapsa, si inca una foarte severa.

Arhitectura este un fel de muzica statica. – J.W. von Goethea



Categories: Maxime si cugetari

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: