Un studiu finlandez desfășurat pe parcursul a opt ani răstoarnă o idee devenită aproape reflexă: timpul petrecut în fața ecranelor nu este asociat automat cu efecte negative asupra creierului
Categories: Articole de interes general
Un studiu finlandez desfășurat pe parcursul a opt ani răstoarnă o idee devenită aproape reflexă: timpul petrecut în fața ecranelor nu este asociat automat cu efecte negative asupra creierului
Categories: Articole de interes general
Există două abordări aparent opuse privind efectele ecranelor asupra creierului: perspectiva lui Virgiliu Gheorghe, care avertizează asupra riscurilor cognitive și emoționale ale expunerii digitale, și studiul finlandez, care sugerează că timpul petrecut online poate îmbunătăți anumite funcții cognitive. De fapt, cele două perspective nu se contrazic, ci descriu două realități diferite, care depind de tipul de utilizare a tehnologiei.
Virgiliu Gheorghe analizează în special consumul pasiv de conținut: televiziune, scrolling, videoclipuri rapide, stimuli vizuali care nu cer efort mental. În această zonă, cercetările neuroștiințifice arată scăderea atenției, hiperactivarea dopaminei, reducerea capacității de concentrare și apariția dependenței digitale. Aici, creierul funcționează în mod automat, fără implicare cognitivă profundă, ceea ce duce la efectele negative descrise de el.
Studiul finlandez analizează însă activitățile digitale active: rezolvarea de probleme, interacțiuni sociale constructive, învățare, creativitate, jocuri strategice, proiecte digitale. Acestea solicită cortexul prefrontal, cresc viteza de procesare, îmbunătățesc memoria de lucru și stimulează dezvoltarea cognitivă. În acest context, ecranele nu sunt dăunătoare, ci devin instrumente care amplifică inteligența și flexibilitatea mentală.
Astfel, cele două perspective se completează: ecranele sunt dăunătoare când sunt folosite pasiv și benefice când sunt folosite activ. Virgiliu Gheorghe avertizează asupra riscurilor consumului pasiv, iar studiul finlandez arată potențialul pozitiv al utilizării active. Nu există contradicție, ci doar două moduri diferite în care tehnologia influențează creierul.