(Preluare de pe lista păstorilor)

Autocompătimirea este o modalitate morbidă de a refuza lupta cu dificultățile și de a evita responsabilitățile vieții, o barieră în fața progresului, o rețetă sigură pentru dezastru. Este un vârtej de ape ce trage în adâncurile depresiei pe cel ce o întreține. Cel ce cunoaște Cuvântul lui Dumnezeu are toate motivele să fie optimist și activist. „Pot totul în Christos, care mă întărește.” (Filipeni 4:13).

Autocompătimirea nu poate atrage compătimirea reală, pe care o intenționează, pentru că este prin natură respingătoare.

Autocompătimirea este cea mai negativă trăsătură a spiritului uman. Dificultățile din viață sunt menite a ne înnobila, nu a ne agrava.

Categories: Articole de interes general