Cuvintele lui Ieremia […] către care a fost cuvântul Domnului în zilele lui Iosia, […] până când Ierusalimul a fost deportat.
Ieremia 1.1‑3
Ieremia a fost chemat de tânăr în slujba Domnului, ca profet. În acea vreme domnea împăratul Iosia, iar în curând urma să aibă loc o trezire. Iosia începuse să curețe țara de idolatrie, supraveghind el personal la distrugerea altarelor lui Baal (2 Cronici 34.3‑5). La cinci ani după chemarea lui Ieremia a fost ținută o sărbătoare de Paște, așa cum nu mai avusese loc din zilele lui Samuel. Cu siguranță că Ieremia a fost mult încurajat în acele zile.
Cu toate acestea, după nici patruzeci de ani, Ierusalimul zăcea în ruină. Casa lui Dumnezeu fusese arsă, zidurile cetății erau dărâmate, lucrurile prețioase fuseseră luate, mulți oameni pieriseră, iar cei rămași erau duși la Babilon în robie. Ce tragedie! Cât de repede se schimbaseră lucrurile!
Se pare că trezirea din timpul lui Iosia fusese doar un lucru exterior. Împăratul ceruse ca fiecare om să ia poziție pentru Domnul, însă verdictul lui Dumnezeu, prin Ieremia, a fost acesta: „Vicleana Iuda nu s‑a întors la Mine cu toată inima ei, ci cu prefăcătorie“ (Ieremia 3.10). Mai mult, reformele făcute de Iosia se pare că n‑au avut niciun efect asupra familiei lui. Ultimii patru împărați ai lui Iuda au fost trei fii ai lui Iosia și un nepot al său, iar fiecare dintre aceștia a făcut ce era rău în ochii Domnului. Ieremia a continuat să‑i cheme la pocăință, însă eforturile lui au fost în zadar.
Avem multe de învățat de aici. Este ușor să ne impunem anumite standarde exterioare, însă, când inima nu ne este atinsă și când ignorăm cuvântul profetic, căderea este lucru cert. Dacă detectăm degradarea mărturiei în familia sau în adunarea noastră, prima tendință este să forțăm o schimbare exterioară, însă este nevoie mai întâi de o realitate interioară. Să luăm bine seama la acest lucru!
Câți copii trebuie să facem? 
Câtă obrăznicie! (II) 
Samaria rodește în credință 
Barzilaiendan 
Leave a comment