DOMNUL ESTE APROAPE
Și de ce ați adus adunarea Domnului în pustia aceasta, ca să murim aici, noi și vitele noastre? Și de ce ne-ați făcut să ne suim din Egipt, ca să ne aduceți în locul acesta rău? Nu este un loc de semănat sau de smochini sau de vii sau de rodii și nu este nici apă de băut.
Numeri 20.4,5

Moise avea de condus un popor împotrivitor, cârtitor și certăreț. Și tocmai în aceste împrejurări dificile, el trebuia să se comporte blând, așa cum învățase prin harul lui Dumnezeu în timpul celor 40 de ani pe care îi petrecuse ca păstor la oi în pustie.
În Numeri 20, poporul a cârtit împotriva lui Moise. „A cârti“ nu este același lucru cu „a te certa“. Pentru ceartă este nevoie întotdeauna de doi oameni. Dacă între credincioși se iscă o ceartă, atunci întotdeauna ambii sunt de vină. Dar cârtirea vine adesea doar dintr-o parte. Poporul a cârtit împotriva lui Moise, ba chiar împotriva Domnului. „A cârti“ înseamnă a-i face cuiva reproșuri și a-l învinui.
Oamenii au fost nemulțumiți, pentru că nu era apă! Ei și-au exprimat această amărăciune în cuvinte supărătoare. Ce a făcut Moise în cazul acestei răscoale a poporului? Moise și Aaron s-au smerit înaintea Domnului din cauza răzvrătirii poporului lui Dumnezeu. Atunci a apărut gloria Domnului. A fost gloria lui Dumnezeu în har, care a vrut să-l ducă pe acest popor la țintă, în ciuda răzvrătirii sale.
Uneori Dumnezeu trebuie să trimită în viața celor credincioși judecată temporară, disciplinare sau încercare, dar El nu-l conduce pe poporul Său la țintă prin judecată, ci prin har. Să nu uităm niciodată acest principiu! Când vom ajunge la ținta cerească, atunci vom recunoaște că doar harul lui Dumnezeu a fost acela care ne-a adus acolo!
M. Billeter
Categories: Studiu biblic
Leave a comment