O credință lipsită de supunere?

Și, când se ridica norul de pe cort, atunci porneau fiii lui Israel; și, în locul unde stătea norul, acolo așezau fiii lui Israel tabăra. După porunca Domnului porneau fiii lui Israel și după porunca Domnului rămâneau în tabără; în toate zilele cât stătea norul deasupra cortului, ei erau în tabără.

Numeri 9.17,18

O caracteristică pregnantă a timpului de acum este nesupunerea față de autoritatea divină – împotrivirea față de adevăr – în loc de o ascultare necondiționată și de o renunțare completă la sine.

Totul decurge bine atâta vreme cât se prezintă adevărul cu o claritate divină și într-un mod deplin, câtă vreme se prezintă iertarea noastră, acceptarea noastră, viața noastră, dreptatea noastră și siguranța noastră eternă în Hristos. Toate acestea vor fi ascultate și savurate, însă, în momentul când este vorba de cerințele și de autoritatea Celui binecuvântat, care Și-a dat viața pentru a ne scăpa de flăcările iadului și pentru a ne introduce în bucuria cerului, încep să apară tot felul de dificultăți; se ridică întrebări și se fac tot felul de raționamente; norii prejudecății se strâng deasupra sufletului și întunecă priceperea, iar adevărul este contrazis într-o mie de feluri. Nu se așteaptă sunetul trâmbiței, iar când ea se face auzită – cu un sunet așa de clar cum numai Dumnezeu îl poate da – nu există răspuns. Ne mișcăm când ar trebui să stăm și ne oprim când ar trebui să ne mișcăm.

Scump cititor, care este rezultatul unui astfel de lucru? Fie lipsa totală a progresului, fie progres într-o direcție greșită, care este mai rău decât lipsa progresului adevărat! Este cu totul imposibil să avansăm în viața divină, dacă nu ne predăm pe noi înșine, fără nicio rezervă, Cuvântului Domnului. Poate că suntem mântuiți, datorită bogăției îndurării divine și prin puterea ispășitoare a sângelui Mântuitorului, însă ne vom mulțumi oare să fim mântuiți prin Hristos și să nu căutăm, într-o cât de mică măsură, să umblăm cu El și să trăim pentru El? Vom accepta noi mântuirea prin lucrarea pe care El a făcut-o și nu vom tânji după o comuniune mai profundă cu El Însuși și după o supunere mai completă față de autoritatea Sa, în toate lucrurile?

C. H. Mackintosh



Categories: Studiu biblic

Leave a comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.