Răscumpărare refuzată

Îndemnați-vă unii pe alții în fiecare zi, atâta timp cât se zice: „astăzi”, pentru ca niciunul dintre voi să nu se împietrească prin înșelăciunea păcatului.

Evrei 3.13

În Evul Mediu, navigarea pe apele Mediteranei era un lucru riscant. Deseori, pirații atacau vasele, prindeau echipajul și pasagerii și îi duceau la Alger, cerând pentru eliberarea lor o mare răscumpărare. Spaniolii erau adesea victimele acestui odios șantaj. Într-o zi, regele Spaniei s-a hotărât să-i elibereze pe toți prizonierii și a strâns suma necesară pentru plata răscumpărării. O navă puternic înarmată a plecat să-i elibereze pe toți captivii. Dar acolo, mulți se adaptaseră condițiilor lor și profitaseră de unele avantaje. Ceea ce era de necrezut se produsese: cei mai mulți dintre acești oameni au refuzat eliberarea lor. Vasul a trebuit să se întoarcă în Spania, aducând la libertate doar o parte dintre prizonieri și purtând cu sine banii nefolosiți.

Oamenii, în necredința lor, sunt ca niște prizonieri în mâinile diavolului; unii chiar se complac în această stare rea. Însă vestea bună este că un Împărat atotputernic a plătit prețul răscumpărării. Domnul Isus Hristos Și-a dat viața, pentru ca toți cei care cred în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică. Mântuitorul dorește să ne elibereze din robia păcatului, însă trebuie să ne dăm și noi acceptul. Mântuitorul nu obligă pe nimeni.

Astăzi mai este timp să primim vestea bună venită din cer. Să nu ne împotrivim chemării Mântuitorului la viața veșnică! Orice amânare poate fi un veșnic prea târziu.

Citirea Bibliei: Levitic 9.1-24 · Psalmul 55.17-2



Categories: Studiu biblic

Leave a comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.