Ce este născut din carne este carne și ce este născut din Duhul este duh.

Ioan 3.6

Să remarcăm că aceste cuvinte n-au fost rostite către un om plin de vicii și de păcate grosolane. Nicodim era un model pentru semenii săi, integru și corect în purtarea sa, însă adevărul îi este prezentat chiar și lui cu o claritate deosebită: carnea este carne și trebuie să existe un nou început – „Trebuie să fiți născuți din nou” (versetul 7).

Ni se spune adesea că omenirea are nevoie să fie cultivată, educată și religioasă; că oamenii ar trebui așezați în împrejurări mai bune și că trebuie să li se ridice standardul de viață. Se afirmă că astfel oamenii vor deveni mai plăcuți semenilor lor și lui Dumnezeu. Este de dorit ca împrejurările nefavorabile să dispară, împreună cu sărăcia și cu nedreptatea, însă trebuie să ne aducem aminte că toate acestea sunt efecte ale pătrunderii păcatului în lume.

Omul are o natură căzută și păcătoasă, iar a-i face viața mai confortabilă în această lume nu va conduce la schimbarea acestei naturi. Nu trebuie să pierdem din vedere faptul că omul a căzut fiind aflat în cele mai minunate împrejurări care pot fi pe pământ, iar păcatul căderii a fost comis într-o grădină. Tot într-o grădină L-a sărutat și trădătorul pe Domnul Isus, iar omul care a făcut acest lucru fusese în compania Lui vreme de trei ani și jumătate. Fusese învățat, hrănit și protejat de Domnul și, în ciuda acestor împrejurări – cele mai bune în care un om s-ar putea afla – inima lui a rămas neschimbată. Iar adevărul dureros pentru fiecare dintre noi este că inima lui Iuda este la fel ca inimile noastre, ale tuturor.

J. T. Mawson

Categories: Articole de interes general