Corina Cartacai-Caprar
O frunză s-a desprins din pom
Și mâna mea, mână de om
s-a-ntins îndată, uite-așa
și frunza a căzut în ea.
Am stat privind la ea uimit
și-atâtea gânduri mi-au venit.
Era o frunză dusă-n vânt
spre-a se preface în pământ.
Dar a căzut în mâna mea.
Și-am zis: eu nu te voi lăsa
Ci te voi duce chiar acum
la casa mea. Și în album
te voi păstra, cu îngrijire
în cartea mea de amintire.
Acum, privirea mi-o ridic
spre Tronul Harului și zic:
Părinte, dacă voi cădea
luat de vânt în vreme grea
și, când cu sufletul înfrânt
voi fi aproape de pământ
atunci întinde-Ți Mâna Ta
și lasă-mă să cad în ea.
Mă spală de noroi și scrum
așează-mă-n al Tău album!
Păstrează- mă, cu îngrijire
în cartea Ta de amintire
ca, împreună cu cei vii,
să înverzesc în veșnicii!
Categories: Articole de interes general
Barzilaiendan 
Da , evreii au fost hărăziti de Dumnezeu și înzestrați cu o înțelepciune peste media obișnuita ; dar ei ( in număr covârșitor ) au trecut o pe nume propriu , debarasandu se de Dumnezeu ( vezi istoria poporului evreu VT )
Public special pentru oameni ca tine.
Superba poezia….mi-au dat lacrimile.
Te urmaresc cu placere(desi nu suntem de aceeasi confesiune),pentru ca ai darul
de a culege ce-i mai frumos si de la altii.Bravo si ma inclin cu respect.
Demult m-am tot intrebat de ce sunt evreii asa destepti(vezi premiile Nobel raportat la populatie).Sa fie darul lui Dumnezeu pentru ei?Sau e ceva nativ,ceva care se educa?
Habar n-am,dar au ei ceva special…fie in bine fie in rau.
Poate odata veti aborda si subiectul asta.
Multumesc