
Se tace îndârjit, abrupt, rapace, Conspirativ se tace-n cârdășie, Pe un pământ bolnav de limbuție De Dumnezeu tot mai vârtos... se tace! Cancanuri colorate viu, vivace, Absorb atenții măsluind lumină, Iar viața însăși este clandestină Când de Cristos și jertfa Lui... se tace! Se scrie încordat, febril, tenace, Despre mondenități sau vernisaje, De flecăreli alimentând miraje, Dar despre mântuire doar... se tace! De ton trezite gamele buimace Se-nflăcărează-n cântece ritmate; Se cântă despre tot și despre toate Însă de viața veșnică... se tace! Iar când lumina-n galerii își face Noi curcubeie-n pânze pe simeze, O lume pare să se-nfiripeze Dar despre scene biblice... se tace! Vremelnicia s-a ornat, dibace, Captând atenția sferă cu sferă, Iar omul prins în cursa-i efemeră Despre ce-i veșnic și vital... doar tace! Dar cei ce știu, prin orișice mijloace Să etaleze lucrurile sacre Și prin angajament să se consacre: Vom scrie, vom vorbi, dar... vom și face! Simion Felix Marțian
Categories: Articole de interes general
Avem si noi partea noastra de vina , a inceput cand am inlocuit citirea de dimineata cu cafeaua , in locul marturisirii credintei am preferat aprecierea colegilor , in locul predicilor adevarate si-a facut loc traditia , nu ne-a pasat de fratii cate au alunecat etc etc . Aici suntem.