
Tresar încinse, ca la un semnal;
Primejdia e-n fiecare val
Ce vrea, mugind din hău, să-nfricoșeze.
Parcă s-a frânt, căzând pe noi, tăria
Cu nori de smoală grei și fioroși,
Ce scriu cu foc și țipăt de-albatroși
Pe-acest întins clocotitor urgia.
Mai e și bezna mirosind a moarte
Și-n barcă suntem, Doamne,- așa de mici…
Vrem să simțim că și Tu ești aici
Și că limanul nu-i așa departe.
Tu poți să poruncești oricând furtunii
Și-oceanul ne-ar surâde luminos,
Sau poți să ne-ntărești, neîndoios,
Să trecem de pericolul genunii.
***
Sub norii negri ai apostaziei,
A merge spre liman e tot mai greu,
Însă la cârma bărcii-i Dumnezeu
Și se zărește poarta veșniciei!
Simion Felix Marțian
Neunkirchen, 7 februarie 2021
Categories: Articole de interes general
Călin Georgescu și România într-o ANALIZĂ de excepție care expune Pânza de Păianjen a Globalismului Antinațional – Dincolo de Controlul Narativ: Polonia, Europa și ascensiunea autoritarismului liberal – de Jacob Reynolds | ActiveNews
Iulian Urban: Asta e vila unuia de 40 de ani care a lucrat la stat toată viața: Alfred Simonis, baron de Timișoara | ActiveNews
Reacții la rezultatul alegerilor din SUA
Leave a Reply