„Să-și ia crucea, și să Mă urmeze.” (Marcu 8:34)

Dumnezeu este un Dumnezeu care creează dorințele, dar care le și împlinește.

Păsările vor să zboare pentru că Dumnezeu le-a creat așa. Delfinii vor să înoate pentru că Dumnezeu i-a creat cu instinctul de a înnota. Dumnezeu nu pune în noi dorințe greșite.

Când Adam a văzut-o prima oară pe Eva, a descoperit că are o dorință puternică față de ea. De unde a venit acea dorință? De la Dumnezeu.

Dumnezeu se bucură să-ți împlinească dorințele. Unele dorințe de-ale tale ajung să fie distorsionate de păcat și trebuie curățite, purificate și reeducate. La asta se referă Domnul Isus când spune: „Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine însuși, să-și ia crucea, și să Mă urmeze. Noi trebuie să spunem nu dorințelor care ne împiedică să trăim acolo unde se revarsă Duhul lui Dumnezeu. Trebuie să fim mereu pregătiți să sacrificăm o dorință măruntă de dragul unei vieți mai mărețe.

Pe de altă parte, nimic nu-l face pe om mai vulnerabil fată de ispită decât o viață lipsită de bucurie. Dacă Dumnezeu ți-ar lua toate dorințele, nu ai mai fi om.

O placă de ciment nu trebuie să se îngrijoreze din cauza buruienilor care cresc pe ea, dar nici nu va fi vreodată o grădină.

Planul lui Dumnezeu este ca de fiecare dată când experimentăm o dorință autentică – o dorință pusă în noi de Dumnezeu – să ajungem să înțelegem mai profund ce Dumnezeu bun este El.

„Gustați și vedeți ce bun este Domnul! Ferice de omul care se încrede în El!” (Psalmul 34:8)

Categories: Studiu biblic