M-a sunat un prieten care are un foarte bogat sistem informatic acumulat și este aproape imposibil de influențat pentru că s-a închis în el ca într-o involuntară închisoare. I-am spus-o și m-a rugat să-i dau reacția mea la evenimentele de criză mondială.

M-am rugat și i-am spus cam așa:

„Pentru mine există trei momente existențiale importante: primul este că la început Dumnezeu a creat lumea din care fac și eu parte, al doilea este că acum aproximativ două mii de ani a venit la noi ca să ne explice ceea ce ne fusese între timp neclar, iar al treilea este că acest Dumnezeu va reveni și ne va întreba pe fiecare ce am făcut cu ceea ce ne-a spus el. Cam asta e tot. Restul sunt detalii“.

S-ar putea ca această nuia a virușilor să fie o mică bătaie pe umăr din partea unui Dumnezeu care simte că am ajuns iar să nu-L mai băgăm în seamă, deși trăim pe cheltuiala Lui, în casa Lui și consumăm din ceea ce are El.

Bătaia Lui pe umăr este totuși o mișcare a unui Dumnezeu atotputernic. Ați băgat de seamă că s-a oprit în loc toată omenirea ca să-l asculte? Cum Îi vom răspunde însă?

Categories: Teologice