Se întorc acasă slujitorii – mărturii frățești despre Horia Azimioară

Horen Brasov
Adevărata temelie a caselor este arareori vizibilă

Plecarea de pe pământ a fr. Horia Azimioară a însemnat atât eliberarea de trupul de carne, trup istovit şi măcinat de boală, dar a însemnat, în special intrarea glorioasă pe porţile de mărgăritar ale cerului a unui slujitor plin de roade sfinte şi iubit de Mântuitorul.

Întors la Dumnezeu, prin har, la vârsta fragedă de 13 ani şi intrat la Adunarea de frângerea pâinii din Carol Davila în anul 1944 la doar 15 ani a fost încă de la începutul trăirii pe calea cea nouă şi vie, prin curăţie şi râvnă un unicat şi un exemplu binecuvântat pentru generaţia lui dar şi pentru generaţiile ce aveau să vină.

Domnul Dumnezeu care în marea Sa îndurare a binecuvântat România cu slujitori puternici în Cuvânt şi în sfântă trăire: Teodor Popescu, Gheorghe Cornilescu, Emil Constantinescu, tot bunul şi îndurătorul Dumnezeu a ales, a pregătit şi a folosit pe tânărul şi devotatul credincios Horia Azimioară ca şi cronicarul noii mişcări evanghelice de trezire cu rădăcinile la Cuibul cu Barza din Bucureşti.

Sute şi poate chiar mii de predici de zidire, evanghelizare şi învăţătură biblică au fost stenografiate, dactilografiate şi împărţite credincioşilor din Bucureşti şi din ţară, prin grija acestui slujitor credincios.

A fost împreună cu tatăl său fr. Ştefan Azimioară, autorul primei istorii a frăţietăţii şi apoi a continuat scrierea şi tipărirea a numeroase volume de predici şi de explicare a multor cărţii a Scripturii, volume de mare valoare spirituală, primite cu sete duhovnicească şi apreciate mult de credincioşii sinceri şi devotaţi Domnului.

O muncă titanică de colectare, analiză şi publicare de material creştine, a depus mereu Horia Azimioară cu dragoste pentru Cel care l-a mântuit, atât în tinereţe cât şi în restul vieţii.
A fost un unic în conştinciozitate, în dăruire, în seriozitate
A fost, spre lauda Stăpânului, un exemplu vrednic de urmat pentru mai tinerii săi fraţi şi nu numai…

Acum, a ajuns acasă, acum e cu Domnul şi Mântuitorul lui iubit, pe care l-a iubit, l-a slujit şi l-a aşteptat cu mult drag
Dumnezeu să ne ajute pe toţi să îl iubim pe Domnul Isus, să-L slujim cu devotement şi să Îl aşteptăm să vină şi să ne ia şi pe noi acasă.

Este sigur: Fratele Horia, nu a murit, ci a trecut din moarte la viaţă.
Ce clar este Cuvântul:
Nu dorim fraţilor să fiţi în necunoştinţă despre cei ce au adormit în Domnul, ca să nu fiţi întristaţi ca ceilalţi care nu au nădejde.
Căci dacă credem că Isus a murit şi a înviat, credem şi că Dumnezeu va aduce înapoi împreună cu Isus pe cei ce au adormit în El 1 Tesaloniceni 4.13.
Cerul ne cheamă, cerul ne aşteaptă şi cerul ne atrage; cerul e locul unde cei dragi ai noştrii au ajuns deja.
Cînd ne gîndim la persoanele iubite, constatăm că centrul de greutate al vieţii noastre s-a mutat deja dincolo; cei mai buni prieteni, cei mai buni învăţători şi lucrători devotaţi, oamenii de care a fost lipită inima noastră, cei mai scumpi fraţi, majoritatea sunt deja dincolo.
Gîndiţi-vă la relaţiile dvs de cînd v-aţi născut şi veţi ajunge probabil la constatarea că centrul de greutate al vieţii noastre, din ce în ce se mută dincolo.
Acolo sunt cei dragi, cei iubiţi ai noştrii; ne mutăm din parterul lumii acesteia unde trudim o parte din viaţa noastră trecătoare pentru cîştigarea pîinii de toate zilele, la etajul cerului.
Aici pe pământ, este de fapt grădiniţa şi şcoala, aici este în fond doar bucătăria vieţii, locul unde pregătim hrana, cu miros de ceapă şi de mâncare arsă şi unde lăcrimăm, unde ducem luptele vieţii, unde suferim şi unde învăţăm, dincolo e sufrageria unde stăm la masă cu Avraam, Isaac şi Iacov, cu sfinţii apostoli, cu marii martirii, cu preaiubiţii noştrii, cu Domnul Isus slăvitul nostru Mântuitor.
Să nu uităm perspectiva aceasta…
Lăudat în veci şi iubit să fie Numele mare şi sfânt al Domnului Isus, care prin jertfa de la Golgot, prin sângele pe care L-a vărsat pe
cruce ne-a asigurat un loc în casa veşnică din cer,
casă unde déjà a ajuns fr.Horia şi unde, prin har, vom ajunge şi noi în curând, foarte curând…..
Maranata !!!!

Petre Miu
16 septembrie 2019

DE LA MIHAI Michael Constantinescu

E greu să spui în doar câteva cuvinte ce a însemnat pentru noi fratele Horia, sau Nenea Horia cum îi spuneam noi ca și cum ar fi fost unchiul nostru. Când eram copii, am petrecut multe seri și câteva vacanțe cu familia Azimioară.

Fratele Azimioară L-a iubit pe Domnul Hristos, a iubit Cavântul lui Dumnezeu, a iubit cântările creștinești, frații și surorile în Domnul Isus și și-a iubit familia. Această iubire s-a manifestat in orice a făcut dumnealui.

Tatăl nostru, Banel Constantinescu a fost bun prieten cu Nenea Horia aproape toată viața lor. Vorbeau la telefon aproape in fiecare zi până când tata a plecat la Domnul, iar apoi Nenea Horia a sunat-o cu consecvență și pe mama aproape în fiecare zi, pînă de curând. A fost o legătură frățească sfâtă pe care o vom păstra în memorie multă vreme. Voi parafraza din cele ce Bănel Constantinescu a scris despre Nenea Horia.

“La vârsta de 12 ani, cam prin 1942, Horia L-a primit pe Domnul Isus ca Domn și Mântuitor personal, în urma auzirii adevărului prin bunica sa, o femeie credincioasă. A hotărât să nu spună nimănui, dar să dovedească aceasta prin schimbările din modul de viețuire. Părinții săi credincioși au observat schimbări substanțiale in viața lui Horia, și au început să îl ia la adunare cu dânșii. Adunările fraților erau ilegale in acea vreme (regimul Antonescu) și aveau loc în casele unor credincioși.
Prin 1944 Horia și-a exprimat dorința de a participa la frângerea pâinii. Teodor Popescu l-a primit, zicând ca părinții lui știu cel mai bine starea lui spirituală și pot da mărturie despre el. Horia era un tânăr căruia îi plăcea să citească Biblia și cărți care explicau Scriptura, cum ar fi cărțile lui CHM care explicau primele cinci cărți ale Bibliei.
Citirea Bibliei, a comentariilor, ca și ceea ce a învățat și auzit prin predicile și studiile de la adunare au produs creșterea spirituală a tânărului credincios. In timpul facultății, la ASE, Horia a învățat stenografia. A început să stenografieze cuvânt cu cuvânt predicile și tot ce se vorbea in adunare de Teodor Popescu și alți bătrâni ai adunării, sute și chiar mii de predici. Transcrierea acestor predici și multiplicarea lor încă de atunci a adus multe binecuvântări multora.”

Peste mai mulți ani Nenea Horia a fost printre cei ce au învățat mai ales pe cei ce participau la adunările de tineret cântări noi și a predicat Cuvântul. O cântare pe care am învățat-o de la dânsul a fost cântarea fratelui Nicolae Moldoveanu “Maria și Marta”. Dumnealui avea o voce caldă și plăcută, iar predicile dânsului erau simple și clare.

După ce a emigrat in Statele Unite Fratele Horia a avut o lucrare pentru Domnul plină de har și fructuoasă. A continuat transcrierea a sute și sute de predici ale lui Teodor Popescu și alți frați, a scris biografia preotului devenit evanghelist Teodor Popescu, a făcut traduceri numeroase, a lucrat la o reactualizare a Bibliei in limba română, a publicat reviste, articole și cărți și a trimis e-mailuri cu conținut spiritual.

Toată viața dumnealui și-a dedicat-o, cu smerenie, Mântuitorului și Creatorului său, a dedicat-o răspândirii Evangheliei și celor cărora Domnul le-a deschis inimile. Dânsul a fost “când Maria, când Marta”. Un exemplu de viață! O viață a cărui singur scop a fost să aducă slavă lui Dumnezeu.

Să Îl lăudăm pe Domnul pentru harul Său cel nesecat și pentru nădejdea celor credincioși pentru viața adevărată ce ne așteaptă in slavă la picioarele Domnului Isus.

+++

  •  Domnul Isus va mijloci pentru noi și în veșnicie? 
    Întrebări și răspunsuri     Horia Azimioară     
  • Întrebare: Dacă Domnul Isus mijlocește pururea, înseamnă că și după ce vom fi cu El în slavă? Căci pururea înseamnă în veci!
  • Răspuns: Cuvântul “pururea” se întâlnește în Biblia românească numai în Evrei 7.25; este un cuvânt luat din limbajul bisericii ortodoxe. În grecește este cuvântul “pantote”, se găsește în Noul Testament […]
  •  Lumina care merge crescând Meditații scurte     Horia Azimioară     Lumina care merge crescând Da, este o cale luminoasă şi se numeşte: Domnul Isus Hristos. El a zis: “Eu sunt lumina lumii. Cime Mă urmează pe Mine nu va umbla în intuneric, ci va avea lumina vieţii” (Ioan 8.12). Într-un astfel de suflet se face lumină, şi în mintea lui şi în inima lui, şi […]
  •  Dumnezeirea Domnului Isus Hristos Persoanele dumnezeirii     Horia Azimioară   
  • Suntem extrem de mărunței, neînsemnați în universul mare al lui Dumnezeu și ar fi chiar imposibil să spunem ceva sigur despre El, dacă nu ne-ar fi lăsat Cuvântul Său scris. El ne spune Cine este El, ce însușiri are și tot ce știe că este bine să aflăm referitor la El […]


Categories: Articole de interes general

11 replies

  1. EUGEN NEDELCU -DALLAS
    A Little Memorial
    Dear Brother Daniel,
    I desire to send you a few thoughts in the memory of your father.
    I first met Horia Azimioara, my dear Christian brother and friend, back in the summer of 1945 at a Bible conference of Believers after Scripture in my native town of Campulung-Muscel. At that time he was 16, a year and a half older than I. We enjoyed a close friendship of more than 70 years in two countries on two continents. We have treasured many nostalgic memories ever since he used to visit the beautiful Carpathian Mountains and hills at Campulung, Dragoslavele, Rucar and Satic. Horia loved the nature as the wonderful creation of God and spent restful moments of meditation both in the Carpathians and the mountains of his lovely California.

    Horia, my beloved friend, was a faithful Christian and a devoted servant of the Lord. He was a true spiritual man of God. He loved so much the Lord Jesus Christ, his precious Savior, that he dedicated his entire life since the age of 12 to Him. He worked in the Gospel field tirelessly, with passion and enthusiasm.

    He had a special respect toward the authority of the Word of God and the sovereignty of God in his daily life, with the fervent desire to let the Holy Spirit guide him regarding God’s will and purpose, for His glory. Horia showed a true Christian character of integrity, firmness, and humility shaped by the Holy Spirit in the light of the Word of God. A permanent concern of his was to keep the sound doctrine in all Christian assemblies, to appreciate the salvation assurance and the privilege of Lord Jesus’ life in us when we are crucified with Him by faith. Only this kind of life is a delight for our heavenly Father.

    We are grateful to the Lord that He enabled this humble brother to leave us a precious legacy of rich Christian literature. By God’s grace a new valuable Bible translation was published, plus the books that present the marvelous treasure of the Scriptures from the sermons of faithful men of God: Teodor Popescu, Gheorghe Cornilescu, and Emil Constantinescu.

    His life and work is a strong legacy for his children and for Romanian and American believers. His Christian testimony of a blessed long life, strengthened by the grace of God through many trials and suffering until his sublime end is remarkable.

    Horia Azimioara has glorified God by waiting with great joy the coming of our Lord and Savior Jesus Christ.

    20 Septembrie 2019

  2. București, 20 septembrie 2019

    Pentru cei din generația mea, e ca și cum l-am fi cunoscut pe Eliachim, fiul lui Hilchia (Isaia 22.20-23).

    Iar gândul că a plecat la Domnul mă face să mă gândesc la cuvintele Domnului Isus: „Ferice de robii aceia pe care stăpânul îi va găsi veghind la venirea lui! Adevărat vă spun, că el se va încinge, îi va pune să șadă la masă, și se va apropia să le slujească.” (Luca 12.37)
    Îmi vin în minte multe în astfel de clipe, mai cu seamă regretul de a nu fi încheiat revizuirea traducerii Noului Testament la care am avut privilegiul de a lucra împreună cu fratele Horia. Desigur, ne-au rămas remarcile pe care le-a făcut referitor la sensul unor termeni, remarci cu privire la înțelesul spiritual ce trebuie să primeze atunci când e vorba de a pune în mâinile oamenilor Cuvântul lui Dumnezeu. Dar rămâne regretul că am fost tot timpul cu un pas în urmă, ca niște copii pe care tata îi tot trage după el ca nu cumva să întârzie la adunare … Și mai cred că fiecare ar trebui să ne gândim cât de departe suntem de acest frumos exemplu de hărnicie, de smerenie, de ascultare, exemplu viu pe care Domnul a îngăduit să-l avem o bună bucată de vreme printre noi. Hărnicie, zic, gândind la faptul că nu prididim să tipărim tot ceea ce a scris si tradus scumpul nostru frate; smerenie, căci ea se vedea așa de frumos în glasul blajin și în ochii aceia mici din care curgea o pace profundă, balsam binecuvântat chiar și atunci când lipseau cuvintele – smerenia celui ce nu mai are nimic de atins ca scop în viață, căci se știe primit deplin și definitiv în Cel Preaiubit (Efeseni 1). Cât despre ascultare, ce am putea vedea mai clar decât pacea cu care și-a ocupat locul dorit de Domnul pentru toți ai Săi: despărțit de rău și separat de orice sistem religios organizat de om. Și ar mai fi atâtea de spus despre lumina clară a Scripturii, pe care fratele Horia nu a umbrit-o nicio clipă prin raționamente omenești!

    Ne rămân, zic, cuvintele din Evrei 13.7: „Aduceți-vă aminte de mai marii vostri, care v-au vestit Cuvântul lui Dumnezeu; uitați-vă cu băgare de seamă la sfârșitul felului lor de viețuire și urmați-le credința!”

    Dragoș Smărăndescu

    ““““““““““““““““““““““““““““““““““““““““““““““““““““““““““““““““““““

    Tatăl fratelui Horia,Stefan Azimioara, a fost din generația credincioșilor din prima parte a secolului nouăsprezece, iar
    fratele Horia a avut destule informații pe care le a cules,apoi a putut să lase scris lucruri care nouă ne au
    fost de folos generațiilor următoare.Pentru cei ce nu stiu fratele Horia a făcut traducerea Bibliei GBV
    1989.L-am cunoscut ca un credincios smerit,neobosit în lucrarea Domnului si de o credincioșie rar
    întâlnită.

    Stefan Critu

  3. Contribuția fratelui Horia la cântările în limba română.

    Fratele Horia Azimioară, ca și fratele Dumitru Corinlescu, pe lângă traducerea Bibliei ediția 1989-1990 (cea cu triunghi) ne-a lăsat și multe cântari adaptate în românește. Acestea au fost traduse din limba engleză. Multe dintre ele peste 30 se regăsesc în cartea: Imnuri și cântări creștine, edițiile 2006-2008.
    Ele completează prin conținut și melodii repertoriul de până acum, aducând înviorare, speranță și bucurie tuturor celor care le cântă.

    Amintiţi-vă de conducătorii voştri, care v-au vorbit Cuvântul lui Dumnezeu; şi, privind atent la sfârşitul purtării lor, imitaţi-le credinţa! Evrei 13.7.

    Cu drag uniți în Domnul Isus
    Mihai Dumitrescu

    P.S. culegea de cântari amintită se poate descărca de pe site-ul: http://www.clickbible.org

  4. Să ne aducem aminte de lucrarea făcută de fratele Horia,

    Fratele Horia Azimioară, ca și fratele Dumitru Corinlescu, pe lângă traducerea Bibliei ediția 1989-1990 (cea cu triunghi) ne-a lăsat și multe cântari adaptate în românește. Acestea au fost traduse din limba engleză. Multe dintre ele peste 30 se regăsesc în cartea: Imnuri și cântări creștine, edițiile 2006-2008.
    Ele completează prin conținut și melodii repertoriul de până acum, aducând înviorare, speranță și bucurie tuturor celor care le cântă.

    Amintiţi-vă de conducătorii voştri, care v-au vorbit Cuvântul lui Dumnezeu; şi, privind atent la sfârşitul purtării lor, imitaţi-le credinţa! Evrei 13.7.

    Mihai Dumitrescu

  5. Gânduri de rămas bun despre fr Horia Azimioară
    cu ocazia plecarii la Domnul Isus Hristos

    Domnul sa fie laudat, caci este foarte vrednic de toata lauda pentru minunile pe care le face EL cu fiii oamenilor, un exemplu fiind fratele Horia Azimioară, pentru care mulțumim Domnului.
    Mă numesc Horen,nu Horia – Horen Brașov.
    Două persoane au confundat și au trimis condoleante sotiei mele, prea devreme !!!…
    Oricum pe fr Horia l-am cunoscut copil fiind la vârsta de 14 ani si dânsul era cu 14 ani mai în vârsta decât mine.
    Domnul l-a facut sa fie usor de recunoscut după mers, dupa prezență, după cum zâmbea.Era deosebit.În sala de Adunare totdeauna scria-stenografia predicile.Am cunoscut bine pe sora Irimescu o dactilografă profesionistă care dupa ce fr Horia descifra, stenografia,dădea vorbitorilor sa o corecteze si apoi dânsa le dactilografia in 6 copii, originalul mergea la autorul predicii si copiile mergeau pe la frati și din când in când ajungea si la mine câte o copie. Asta a durat ani de zile pe vremea perioadei comuniste,dar Domnul a ocrotit lucrarea sa si foarte multe suflete au beneficiat de aceasta lucrare.Dumnezeu l-a binecuvântat pe fratele Horia cu o soție înțeleaptă care i-a fost un ajutor potrivit dealungul vietii .Mare a fost durerea fratelui nostru Horia când in 2005 a decedat sotia si apoi Teodor fiul dânșilor cel mai tânar.
    Fratele Horia a petrecut cam jumatate de viata în România si restul în America,dar putem spune ca de zece ori mai mult ne apartine noua românilor decat americanilor (2 Samuel 19:43).De-a lungul vietii a scris traducând zeci de autori de limba Franceza si Engleza dar in limba Engleza a scris o singura carte : Biografia lui Teodor Popescu.
    Dupa ce a venit in America, pe cont propiu a scos revista lunara numita Adevarul Crestin pe care o raspândea gratuit între fratii romani in special locali din sudul California ajutat de fiul dumnealui Daniel Azimioara multiplica la xerox si apoi le raspândea.
    Accentuez ca tot ce a lucrat fratele Horia a fost fără interese financiare.
    Pe data de 28 februarie 2019 când implinea 90 de ani l-am vizitat la spital.Era foarte alert si cooperant, am putut sa citim din Cuvânt, sa ne rugam si să ne bucuram .Cu aceasta ocazie l-am intrebat dacă, fiind copil cum a fost in privinta ascultarii de parinti si cu modestie mi-a spus ca daca cei mai multi frati si surori din 12 copii,erau foarte rebeliosi dansul era supus si ascultator de parinti.Atunci i-am adus aminte ca se împlineste din nou efeseni 6:1-3 care spune ”Copii ascultați în Domnul de părinții vostri,căci este drept. Să cinstești pe tatăl tău și pe mama ta-este cea dintâi poruncă însoțită de o făgăduință – ca să fii fericit si sa traiesti multi ani pe pamânt.”
    Desi a suferit in spital in ultima perioada a vietii a marturisit foarte lucid ca nu avea dureri si putea sa comunice mai ales in scris, atat in limba romana cat si limba engleza.Este de remarcat suportul copiilor atat Daniel, dar mai ales Cristina, care zilnic zi si noape il vizitau si faceau tot ce puteau ca sa vina in ajutor tatalui lor .
    Fie ca acea credinta în Domnul Isus Hristos Mântuitorul, care s-a sălășuit mai întâi in fratele Ștefan Azimioară mai bine de 100 de ani în urma si apoi prin harul Domnului Isus Hristos și în fiul dumnealui, Horia să se continue si la urmasi.
    Horen Brasov 18 Septembrie 2019

  6. Gânduri de rămas bun la plecarea  la Domnul a fratelui Horia Azimioara :
    Fratele Horia a fost pentru mulți dintre noi o mărturie puternica a unei vieți dedicate slujirii Domnului Isus, in smerenie și in dragoste de frați. A fost un om al Cuvântului și prin strădania sa ne-a transmis o mare parte din comorile Cuvântului vestit de fratii inaintasi : Teodor Popescu, Gheorghe Cornilescu, Emil Constantinescu. A stenografiat sute de predici ale acestor frați și pe aceasta cale au putut fi tipărite, mai târziu, o buna parte din ele.Ca tânăr student, l-am cunoscut pe fratele Horia in toamna anului 1971, la Adunarea din Carol Davila, când ne învața cântările la programul de duminica după orele 12. De asemenea, meditațiile sale din Cuvânt erau profunde și mult folositoare pentru mine. Am avut și ocazia sa-l vizitez acasă, împreuna cu un alt tânăr, și sa ne bucurăm de o calda partasie frățească. Plecarea sa in SUA, la mijlocul anilor 1970, a fost pentru mine o pierdere, dar Domnul avea drumul Sau cu fratele Horia. M-am bucurat mult de vizitele sale in țara, având din nou ocazia sa-l ascult vorbind din Cuvânt.Fratele Horia ne-a transmis in ultimii ani o serie de scurte meditații din scrierile unor frați de referință, cu mult folos pentru noi. In același timp am colaborat cu dansul in editarea mai multor volume de scrieri ale fratilor inaintasi, astăzi accesibile multor credincioși.Am vorbit deseori la telefon și-mi amintesc ca mereu se interesa de Adunarea din Carol Davila, pentru care, îmi spunea, ca se roagă zilnic. Domnul l-a trecut in ultima vreme prin aceasta lunga suferința și acum l-a luat acasă pentru totdeauna. Rămân cu aceste cuvinte ale Scripturii :“Aduceți-va aminte de mai marii voștri, care v-au vestit Cuvântul lui Dumnezeu ; uitați-va cu băgare de seama la sfârșitul felului lor de viețuire și urmați-le credinta!” Evrei 13:7.Doresc ca Domnul sa mângâie familia și pe cei dragi și sa îmbrace cu har și aceasta despărțire temporara de fratele nostru Horia Azimioara !
    Cu prețuire, Petre Bunescu

  7. Preaiubiti credinciosi, stimata familie, Pe diferite canale, de departe, mi-a sosit vestea trista: A plecat in vesnicie fratele Horia Azimioara!Mi-au venit in minte cuvintele lui Pavel: “Căci pentru mine a trăi este Hristos și a muri este un caștig …, as dori să mă mut și să fiu împreună cu Hristos, căci ar fi cu mult mai bine…” Filipeni 1:21,23 Simtamintele mele erau amestecate intre regretele indreptatite si mangaierea data de afirmatiile sigure pe care Domnul ni le-a dat prin Cuvant Sau, atunci cand Scriptura ne deschide perspectiva cereasca a vesniciei.Dar, gandeam eu, poate fratelui Horia i s-ar fi potrivit mai bine ceea ce spune Cuvantul despre Pavel: “… pentru voi este mai de trebuinta sa raman in trup…” Filipeni 1:24  In socoteala mea, gandeam ca, inca lasat de Domnul aici jos, ar fi putut sa mai scoata din tezaurul stenogramelor arhivate de dumnealui multe alte bijuterii de predici si mesaje biblice de-ale parintilor nostri duhovnicesti.Dar trebuie sa invatam toti ceea ce dumnealui, fr Horia stia cu siguranta mai demult si mai bine ca “moartea este un castig” atunci cand alternativa este “sa fii cu Hristos”Am tinut legatura cu dumnealui, cel putin in ultima vreme, prin dialoguri telefonice sau mesaje scrise. Imi spunea sau imi scria in mod repetat ca se roaga necurmat pentru noi, fratii din Bucuresti.Cuvantul mai spune: „Căci eu sunt gata să fiu turnat ca o jertfă de băutură și clipa plecării mele este aproape. M-am luptat lupta cea bună, mi-am isprăvit alergarea, am păzit credința.” 2Tim 4:6-7 Trecut si de pragul anilor ’80 pentru cei mai tari, dumnealui era constient ca se apropie de clipa in care va pune punct acestei etape a calatoriei in timp, a calatoriei pamantesti” si era pregatit de ceea ce poetul crestin numea “moartea e un zbor spre nemurire”. Se apropia de finalul alergarii si era pregatit sa isi ia zborul.Alergarea si lupta cea buna a credintei la dumnealui nu au fost doar un citat din Scriptura pe care sa il redea in cuvinte, ci o realitate pe care noi, vorbitorii de limba romana din tara sau de peste ocean, o putem masura in mai multe volume de invatatura crestina, tiparite sub ingrijirea dumnealui, fratele preaiubit Horia Azimioara, biograful si stenograful care a stat in smerenie si credinciosie la picioarele parintilor nostri duhovnicesti, Teodor Popescu, Gheorghe Cornilescu, Emil Constantinescu.Invatand Scriptura la scoala acestor slujitori credinciosi, folositi de Domnul pentru trezirea poporului nostru, fratele Horia Azimioara ramane un reper statornic al doctrinei biblice sanatoase, curate, care poate sa duca, prin Duhul Sfant, la intelegerea planului de mantuire prin credinta in jertfa Domnului Isus Hristos, dar si la nadejdea care nu inseala a revenirii Lui in glorie.Siguranta exprimata in cuvintele apostolului Pavel a fost fara indoiala si siguranta fratelui Horia:„De acum mă așteaptă cununa neprihănirii, pe care mi-o va da, în „ziua aceea”, Domnul, Judecătorul cel drept. Și nu numai mie, ci și tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui.” 2Tim 4:8Promovat in glorie, fratele Horia a auzit deja salutul de bun venit a cerului:“Bine ai venit, rob bun si credincios !”Si eu, si noi, la randul nostru ii spunem:“La revedere si pe curand, frate Horia !” Sergiu Iorgulescu, Bucuresti, Septembrie 2019

  8. Iubiţi fraţi şi surori ,
    am avut favoarea acordată prin har de Domnul Isus, să cunosc pe fratele Horia Azimioară în România în adunările credincioşilor pe care le vizita fie cu soţia fie singur. Vorbea rar, vorbea scurt dar spunea totdeauna ceva inspirat. Nu se grăbea cu critica , nu ştiu să fi lăudat pe vreun om, ştiu bine că nu dispreţuia începuturile slabe.
    În ultimii doi ani comunicam uneori pe facebook unde era pentru vârsta dânsului foarte activ. M-a încurajat să scriu poezii creştine şi să traduc cărţile înaintaşilor noştrii.
    Îl consider un dar pe care Dumnezeu ni l-a dat spre a fi inpulsionaţi în a lucra mai cu spor la înaintarea Evangheliei !
    Mulţumim lui Dumnezeu pentru viaţa şi activitate fratelui HORIA AZIMIOARĂ !
    Vă salut cu dragostea venită prin Domnul Isus / Efeseni 2 versetul 8. !
    PETRU ION / POET CREŞTIN / COVASNA ROMÂNIA

  9. SE INTORC ACASA SLUJITORII DE PAVY BELOIU
    S-au dus batranii nostri, s-au intors acasa, ca o boare usoara, ca un susur de parau printre coline de munte, ca o mireasma de bujori intr-o gradina udata de ploaia diminetii, s-au intalnit cu totii in slavi si bucurii nespuse, in asteptari de veacuri, imbratisari si sarutari cu lacrimi, alaturi de Mirele drag, Domnul Isus. L-am intalnit pe nenea Horia de cateva ori, l-am vizitat in cartierul marginas de pe Colima Rd, langa Los Angeles. Bateam sfios la usa, si-mi aparea un batranel micut, uscativ cu suvite pe tampla brazdata de suferinte si asteptari; mainile uscative si tremurande, ma pofteau prietenos in camaruta mica ticsita de cartulii si foi tiparite proaspat. Ochii albastri ca cerul senin ma indemnau la meditatie si-mi aminteau de inainasii nostrii, care-u luat-o inainte. Chipurile lor se asterneau peste tot in biblioteca intesata, pe rafturi pe masa si pe ecranul de pe birou. Popescu, Cuibul cu barza, Cornilescu, Emil Constantinescu, predici si documente insirate peste tot…Horia Azimioara, a fost cronicarul miscarii noastre, inceputa cu un secol in urma. Daca nu era el, nu stiam mai nimic din istoria zbuciumata din care s-a nascut singura reforma din biserica ortodoxa, unica in istoria bisericilor, de care lumea nu stie, cartile nu amintesc, prelatii bisericii mama n-o pomenesc, ziarele si media le arunca la cosul de uitare al istoriei. Chiar si azi, micuta biserica Sf Stefan, Cuibul cu barza, sta ascunsa in spatele blocurilor, si-a fost mutata fortat in 1988, pe sine de tren 16 m, sub comanda dictatorilor comunisti si sub obladuirea patriarhului Teoctist, care mergeau mana-n mana. Tanarul Horia, insotit mereu de parinti, mergea de mic la Adunarea din Carol Davila, recent infiintata. Iata ce povesteste: l-am primit pe Domnul isus, la 13 ani, iar la 15 ani, intr-o zi de adunare, tata ma lua de mana si ma duse la Teodor Popescu. Baiatul meu Horia doreste sa ia parte la frangerea painii. Domnul Popescu, ne privi pe-amandoi, si fara sovaiala, il intreba pe tata: e pregatit? Da, raspunse tata cu fermitate. Vino cu el Duminica la Cina…si-asa am inceput sa slujesc Domnului…ce tablou minunat, tatal credincios, isi aduce fiul pe altarul slujirii, sa ia parte cu sfintii la masa Domnului; simplu, fara caticheze si examene cu intrebari. Peste cativa ani, cand s-a terminat razboiul, a inceput prigoana comunista si multe adunari au fost vizitate de informatori, care turnau pe frati si spionau strangerile si predicile. Tinarul Horia a invatat stenografia, si ca un scrib credincios si harnic a inceput sa scrie predicile reformatorilor. Asa s-au nascut comorile, pe care noi le citim si ne hranim cu ele. Mii de predici si discutii biblice au trecut pe sub pana iscusita, care le prindea la repezeala, cu iscusinta unui magician; semne ciudate, neintelese, umpleau foile ravasite si mai tarziu au format zestrea spirituala a miscarii noastre. La urma, inainte de plecarea din tara, ca sa le salveze de furia securitatii, le-a pus intr-o valiza si le-a dat unui frate care mergea in Canada. Acesta le-a adus in America si apoi a urmat munca istovitoare de tiparire, care-a durat zeci de ani. Le scria de mana pe calculator, apoi trimitea la editare, le corecta, iar la tiparire si mai departe…Nenea Horia, a fost smerit pana la urma, o calitate rar intalnita in zilele noastre. S-a lepadat de sine si-a urmat pilda Domnului, care ne indeamna la fel, daca vrem sa-L urmam (Luca 9.27) el a preferat sa scrie despre altii, in predici si biografii, nu si-a scris meditatiile personale, nici macar viata lui plina de experienta cu Domnul. S-a facut mic, si i-a considerat pe altii mai presus decat el, s-a golit de sine si L-a lasat pe Domnul Isus sa-I umple fiinta, sa-l desavarseasca si sa semene cu El. De-acum e in slava alaturi de dragii pe care i-a asternut pentru noi, rasfatatii de azi, ca sa-I pretuim sis a le urmam credinta si viata ca model si daruire. A scapat de dureri si suspine si ne lasa si noua indemnul care merge in nemurire: M-am luptat lupta cea buna, mi-am ispravit alergarea, am pazit credinta. Deacum ma asteapta cununa neprihanirii, pe care mi-o vada, in ziua aceea Domnul, Judecatorul cel drept. Si nu numai mie, ci si tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui.(2 Tim 4.7-8)
    Pavy Beloiu, Septembrie 17 2019

Trackbacks

  1. Se întorc acasă slujitorii – mărturii frățești despre Horia Azimioară – Blog Creștin Ardelean Viorel

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: