O inimă necucerită !

Am fost cu Nicolae Rădoi în Israel. Nu ne cunoșteam prea bine. Am crescut în zone diferite din țară. Eram un grup mărișor. S-a apropiat de mine și mi-a spus, mai mult șoptit, a taină:

,,Frate Brânzei, nu te supăra, da’ numai noi doi suntem ciobani în grupul ăsta! Matale cu oile Domnului, eu cu cele adevărate….“

M-a bufnit râsul. Omul avea haz și har. A fost prima glumă dintr-un șirag de perle care ne-au împodobit călătoria (puteți citi ceva aici)..

De câteva zile, mi-a trimis o carte scrisă de dânsul. Am descoperit acolo un alt Rădoi, cel de ,,la greu“. Oricum ar fi, la bine sau la rău, Nicolae Rădoi este un foarte bun tovarăș pe care-l poți avea în călătoria vieții.

I-am citit cartea din scoarță în scoarță. Am râs și-am plâns. Merită citită de toți. Este un document de istorie adevărată. Așa cum văd că a scris și Marius Lucan, păstor foarte aproape de mine în San Bernardino, California, cartea va deranja pe unii. Nu-i bai! Fratele Nicolae este foarte corpolent și, când se mișcă, îi mai înghesuie pe unii. Am simțit-o și eu pe pielea mea, dar nu m-am supărat. Este normal să fie așa.

Dacă ar fi să aleg, l-aș alege pe Nicolae Rădoi și pe trasee și în tranșee. Este un om pe care e bine să-l ai alături. Dacă vă veți gândi bine, asta va fi și concluzia voastră. Parafrazându-i titlul cărții, am să spun despre el că este ,,O inimă de necucerit“, imposibil de înregimentat în tabere de orice fel.

Cartea se poate cumpăra de la Convenția RBA de la San Francisco. În Los Angeles o puteți cumpăra de la biserica noastră sau se poate comanda direct de la dânsul din Texas: (830) 688-0050. În România, cartea se poate comanda din Lugoj: 40-720-702175


+++

Adesea, timpul a dovedit că: “Istoria a fost scrisă de către cei ce au spânzurat eroi.”[1]

Istoria comunismului din România, încă, în cea mai mare parte a ei, este scrisă de către supușii fostului sistem, de către adulatorii dictatorului, care subit, după “Revoluție”, au devenit mari susținători ai democrației. Istoria prezentată de acești oameni, este din fașă, una compromisă! O istorie trunchiată, amputată, sfâșiată de hienele care caută să își ascundă duhoarea cadavrelor ronțăite. Este logic să fie așa. Doar nu se vor auto-compromite rostind Adevărul și riscând linșarea din partea urmașilor victimelor lor! În acest neo-comunism numit democrație, haitele sunt bine organizate, burdușite cu gologani și rostind “adevăruri” ce nu-i jenează.

Cartea lui Nicolae Rădoi: O cetate de necucerit: 
Istoria luptei Bisericii Baptiste din Caransebeș cu autoritățile comuniste – este o altfel de istorie! Ea n-a fost scrisă de un om al sistemului, ci de unul prigonit și întemnițat de sistem! În această ordine de idei, cartea, pentru un anumit grup, este foarte deranjantă.

Am avut privilegiul de a intra în posesia unuia din primele 14 exemplare sosite în Statele Unite. Am citit cartea pe nerăsuflate, trăind, subliniind, meditând și uneori suspinând adânc, nedreptățile descrise în ea. Cartea prezintă evenimente istorice, trăite de autor și dovedite de arhivele secrete ale securității, făcute publice în anii 2015-2016. Cartea arată îndrăzneala Bisericii Creștine Baptiste din Caransebeș de a lupta pentru autonomie religioasă, într-o vreme în care mulți pastori din conducerea Cultului erau compromiși. Îndrăzneala acestei Biserici poate fi comparată cu a celor trei tineri din Daniel capitolul 3. Biserica din Caransebeș, în anul 1978 a refuzat să se închine “chipului împăratului”, iar protagoniștii acestei mișcări Revoluționare periculoase, au fost întemnițați. Fratele Rădoi, scrie această carte doar acum, în lumina dosarelor din arhiva securității, deoarece fără dovezi imbatabile mărturia lui ar fi fost ușor contrazisă. Această carte strălucește prin accentul Harului lui Dumnezeu peste credincioșii Săi, în prigoană, în suferințe și chiar în temniță! Dumnezeu a continuat să îi binecuvinteze pe acești oameni, asemenea lui Iosif, dându-le propășire, chiar și între dușmani.

Cartea este incomodă datorită numelor deconspirate în ea. Deși profetul Daniel nu face cunoscut numele celor ce s-au închinat, trădând pe Dumnezeu, Evangheliile și Epistolele îi menționează pe: Petru, Iuda, Anania, Safira, Dima, Alexandru Căldăraru și alții, oameni care au trădat pe Domnul, și dintre care primul s-a pocăit. Fratele Rădoi dă nume, arătând cât de gravă a fost trădarea dintre „frați” și sperând în pocăința sinceră a celor ce sunt încă în viață. Mărturisesc că unele nume nu m-au surprins deloc, deoarece trădarea lor era cunoscută de toți, în timp ce altele mi-au tăiat răsuflarea.

Într-o vreme, când realitățile istorice dinainte de Revoluție, sunt încă, în cea mai mare parte a lor, distorsionate intenționat de cei compromiși, vă încurajez să citiți cu atenție, mărturia unui întemnițat, a unuia care a făcut pușcărie pentru Christos și Mireasa Lui, care a stat în “celula morții” – pentru Domnul Vieții!

Dumnezeu să ne ajute să îi fim credincioși fără a face compromisuri, cercetând pe cei ce le-au făcut, spre o pocăință sinceră, a căror lacrimi vor fi apreciate de toți.
Păstor, Marius Gabriel Lucan

Advertisements


Categories: Articole de interes general

1 reply

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: