Așteptăm varianta în format electronic ?

Vechiul Testament – Septuaginta, un volum de opt kilograme şi cu 2.600 de pagini, va fi lansat mâine, la Iaşi

vechiul testament

Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi va lansa mâine, 10 martie un proiect foarte important realizat de profesori şi cercetători ai UAIC. Vineri, 10 martie, de la ora 17, în Sala Ferdinand a universităţii va fi pre­zentat public volumul „Vechiul Testament – Septuaginta. Versiunea lui Nicolae Spă­tarul Milescu. (Ms. 45 de la Biblioteca Filialei din Cluj a Academiei Române)“, coordonat de către prof.dr. Eugen Mun­teanu.

La dezbaterea care va avea loc pe marginea volumului vor fi invitaţi prof.dr. Mircea Ciubotaru, prof.dr. Andrei Hoişie, directorul Editurii UAIC, prof.dr. Alexandru Gafton, conf.dr. Ioan Liha­ciu, decanul Facultăţii de Litere, conf.dr. Ioan Milică, director al Departamentului de Românistică, coordonatorul volumului – prof.dr. Eugen Munteanu, şi prof.dr. Ion Vicovan, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă.
Volumul este o muncă de ani de zile a unui colectiv de cadre didactice de la UAIC, fiind o ediţie filologică realizată în cadrul Universităţii „Cuza“, cu sprijinul Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din România. Acesta va avea dimensiunea A4, 2.610 pagini, câteva kilograme în greutate şi va costa 1.349 de lei. „Ediţia de text, prefaţa, nota asupra ediţiei, introdu­cerea, bibliografia, indi­cele de cuvinte şi forme, indicele de nu­me proprii sunt întocmite de o echişă de filologie de la UAIC. Manuscrisul românesc nr. 45 de la Biblioteca filialei din Cluj a Academiei Române conţine prima traducere integrală în limba ro­mână cu caractere chirilice a Vechiului Testament, în versiunea Septuagintei. Traducerea a fost făcută de cărturarul moldovean Nicolae Spătarul Milescu, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea“, au precizat reprezentanţii universităţii.

 

Doar reluarea acestei prime traduceri ocupă peste 900 de pagini, continuarea până la 2.600 fiind o transpunerea în grafia latină actuală, după principiile transcrierii fonetice interpretative, curente în filologia românească actuală, după cum se precizează pe site-ul editurii. Apoi, există un „vast aparat critic alcătuit din postfaţă, notă asupra ediţiei, introducere filologică“, dar şi o notă asupra ediţiei, note şi comentarii, cât şi rezumate în limbile franceză, engleză, germană şi rusă.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s