(de la VDrambareanu)

.
Nu este pentru oricine. Aș îndrăzni să spun că nu este pentru majoritatea. Un ,,Lord“, filosof, pe deasupra și evreu, vorbește la un nivel elevat de informare și formare. Dacă vă încumetați, ascultați-l. Dacă nu, recomandați-l altora.

Câteva perle:

,,Știința desface lucrurile în părți ca să înțeleagă cum funcționează ele. Religia pune lucrurile împreună ca să înțeleagă ce înseamnă ele.“ …

Am crezut că cititul este rezervat unei ,,elite“ care știe carte, dar nu a fost așa în vechime. Scrisul și cititul crează o societate egalitară. Știința de carte a fost mult mai răspândită în vechime decât ni se pare nouă astăzi. Într-un text din Judecători ni se spune că un tinerel luat la întâmplare de pe stradă a fost în stare să scrie numele căpeteniilor orașului Sucot. Nu se face caz de situație, ca și când ar fo fost un lucru foarte obișnuit:

,,A prins dintre cei din Sucot un tânăr pe care l-a întrebat şi care i-a dat în scris numele căpeteniilor şi bătrânilor din Sucot; erau şaptezeci şi şapte de bărbaţi.“ (Jud. 8:14).

Emisfera stângă a creierului este analitică și este specifică Greciei care a inițiat filosofia și știința. Emisfera dreaptă a  creierului este integratoare și este specifică religiei evreiești. Asta este și din cauză că în limba greacă se scrie de la dreapta la stânga, iar în ebraică de la stânga la dreapta. … Grecii caută explicații. Evreii caută însemătatea lucrurilor. …

Words create worlds! Biblia începe cu Dumnezeu care crează prin cuvinte. Asistăm la Cuvântul creator. Când Dumnezeu vrea să ne oprească ceva ce creem noi vine la Turnul Babel și ne încurcă limbajul.  Când nu mai folosim cuvintele la fel nu putem merge mai departe …

Nietzschea fost nu numai cel mai mare ateist din istorie, dar și singurul antisemit original. Toți ceilalți antisemiți i-au urât pe evrei pentru că au refuzat creștinismul. Nietzsche i-a urât pe evrei pentru că au dat naștere creștinismului. … Nietsche a scris o carte în care a enunțat o idee extraordinară: ,,Moralitatea se naște din exprimarea unei promisiuni. Într-adevăr, o promisiune crează o realitate care n-a existat până atunci. Prin ea, eu mă angajez să fac un anumit lucru.

În Biblie citim despre lumea de dinainte de potop, o lume a libertății depline, dar fără ordine. Apoi citim de despre lumea Egiptului în care era ordine deplină, dar fără libertate. Strădania evreilor a fost cum să evite aceste două extreme și așa s-a ajuns la o promisiune reciprocă. Dar cum se numește o promisiune reciprocă? Ea se numește Legâmănt. Scripturile evreiești se numesc Scripturile Legământului încheiat între Dumnezeu și om la Sinai. … În acea dublă angajare, cuvintele sunt folosite ca să nască o lume nouă, în care noi ne legâm prin ceea ce-i promitem lui Dumnezeu după ce El s-a legat de noi prin ceea ce ne-a propus El nouă. Este o lume a cuvintelor care nasc realitatea.

Rabbi Lord Jonathan Sacks – The World We Make With Words

Categories: Articole de interes general, Teologice