Ferice de cel cu fărădelegea iertată și de cel cu păcatul acoperit! Psalmul 32.1

Pe piatra de mormânt străveche dintr-un cimitir mic al unui sat din Franța nu este gravat niciun nume. Este doar un cuvânt: Iertat!

Cine se află acolo? Nimeni nu mai știe. Vârsta, proveniența, profesia sunt necunoscute. Dar ceva este sigur: iertat! Dumnezeu l-a iertat. – Oamenii l-au uitat de mult, dar Dumnezeu îl cunoaște.

Iertat! – aceasta înseamnă mai întâi că el a fost vinovat. El a dus o viață fără Dumnezeu, nu a întrebat de voia Lui și de aceea a meritat pedeapsa veșnică.

Iertat! – aceasta înseamnă mai departe: acest om a recunoscut că a fost un păcătos. El a venit la Dumnezeu și a recunoscut vina lui în fața lui Dumnezeu. Și Dumnezeu i-a iertat toate păcatele pe baza jertfei lui Hristos și l-a salvat de la pierzarea veșnică.

Iertat! – aceasta înseamnă la final pentru acest om necunoscut: corpul său se află în pământ, dar sufletul său este la Isus Hristos în Paradis. În curând, Hristos va veni pentru a învia din moarte pe toți care au murit în credința în El și pentru a-i lua în slava Sa cerească. De acest lucru va avea parte și acest răscumpărat.

Oamenii, care pot să așeze acest cuvânt: Iertat! pe piatra lor de mormânt, sunt fericiți.

“În care avem răscumpărarea, prin sângele Lui, iertarea păcatelor” (Coloseni 1.14).

(Sămânța bună)

Categories: Maxime si cugetari