… ca nişte prunci născuţi de curând, să doriţi laptele duhovnicesc şi curat, pentru ca prin el să creşteţi spre mântuire –  1 Petru 2:2

O persoană poate fi creştină de mulţi ani, şi cu toate acestea, să rămână nematurizată din punct de vedere spiritual. De aceea, este posibil ca un nou credincios să fie mult mai crescut în Domnul decât cineva care este de 40 de ani la pocăinţă.

Un bun exemplu în acest sens îl găsim în incidentul descris de Ethel Barrett în cartea ei „Râsul îmi aduce numai durere”. Ea spunecă atunci când D.L. Moody a devenit creştin, a căpătat o aşa foame după Cuvântul lui Dumnezu, a petrecut atât de mult timp în citirea Lui, şi a fost atât de pregătit să asculte acest Cuvânt, încât a devenit un fel de „primejdie” pentru unii credincioşi.

Creşterea sa spirituală rapidă a devenit deranjatoare pentru anumiţi oameni care, deşi erau mântuiţi de mulţi ani, nu au crescut niciodată în Cristos. Săptămână de săptămână, în biserica pe care o frecventa Moody, el mărturisea o nouă experienţă pe care a avut-o cu Domnul.

În final, unii dintre bătrânii sfinţi care nu mai puteau suporta să fie umiliţi de această viaţă exemplară, s-au dus la unchiul lui Moody şi l-au rugat să-şi reducă nepotul la tăcere.

Ethel Barrett a tras această concluzie despre Moody:

„Sănătatea sa spirituală robustă şi energia sa izbitoare le-a tulburat moţăiala; era prea de tot. Aşa că, în timp ce ei îşi sugeau degetele, el creştea lăsându-i în urmă; el crescu în câţiva ani mai mult decât crescuseră ei în treizeci”.

Care este situaţia noastră? Cât de mult ne-am maturizat? Avem noi o foame reală după Cuvântul lui Dumnezeu? Suntem gata să-L ascultăm? Suntem noi în creştere?   

R.W.D.

Isuse, ia-mi inima şi mâna
Şi Te rog ocupă-Te de mine,
Ca în iubirea Ta să cresc mereu
Şi să fiu din zi în zi ca Tine.    – Garrison

Când încetează creşterea, începe decăderea.

(de la sora Brașov)

Categories: Teologice