Am citit și citim operele marilor oameni ai literaturii române. Oare ți ni i-am fi dorit ca tați, frați, soți ? De la teorie la practică este uneori o distanță … ,,literară“. Oare cine a spus că ,,literatura este arta de a minți frumos“ ???
Iată un exemplu:
Destinul copiilor marilor scriitori: băiatul lui Creangă – un „cioflingar de târg“, fiul lui Eminescu – simplu slujbaş. Băiatul lui Caragiale îşi ura tatăl
De cele mai multe ori, copiii geniilor literaturii române au trăit în umbra şi măreţia părinţilor. Mulţi dintre ei nu au moştenit talentul, fiind consideraţi de contemporanii lor urmaşi nedemni.
Categories: Amintiri


Sper să nu se supere nimeni …
Leave a comment