Am scris-o parcă și într-unul din volumele mele de ,,Amintiri cu sfinți“ …
Ne-a vizitat acum câțiva ani un om care a stat în spatele sălii de la Bethel și a bombănit tot timpul slujbei divine. Frații m-au rugat la sfârșit să stau puțin de vorbă cu el. L-am ascultat și mi-a repetat și mie ceea ce le spusese deja celorlalți:
,,Prea multe biserici! Turma Domnului este împărțită în tabere și separată de garduri. Nu mai există unitatea spirituală dăruită de Christos …“
L-am întrebat care crede el că este cauza. Mi-a răspuns fără nici o ezitare: ,,Dumneata și alții ca dumneata. Preoți, popi și păstori care și-au făcut fiecare turma lui ca s-o ducă ei bine.“
L-am întrebat care crede el că ar fi soluția. Mi-a răspuns fără să stea pe gânduri, semn că avusese discuția asta cu foarte mulți înaintea mea și era pregătit: ,,Ce trebuie făcut este ca toți creștini să iasă din biserici și să se întoarcă la apostolii Domnului“.
L-am întrebat dacă aceștia sunt vii și trăiesc printre noi. A dat din cap a confirmare. L-am întrebat: ,,Dumneavoastră cunoașteți vreunul ?“
,,Bineînțeles! mi-a răspuns.
,,Cine este?“ l-am urmat eu curios.
,,Eu însumi! Eu sunt apostol în generația aceasta, iar tu și toți cei de aici ar trebui să-mi dați cinstea și ascultarea cuvenită.“
S-a terminat rău … Cei din jur l-au dat afară. Tinerii i-au spus că dacă mai vine ca lupul după oi o să ia data viitoare și bătaie … Eu am tăcut, neștiind dacă omul este nebun de-a binelea sau un escroc obraznic, asemeni tuturor apostolilor mincinoși despre care ne-a avertizat Domnul Isus și apostolul Pavel …
De-atunci îmi sunt foarte suspecți toți cei care creiază din vorbe o mare criză și apoi se dau pe ei înșiși drept singura rezolvare posibilă pentru ieșirea din impas. Probabil că v-ați întâlnit și voi cu asemenea exemplare …
Pentru toți panicarzii și panicații de ocazie, vreau să fac public unul din versetele mele favorite. El spune că Dumnezeu nu este niciodată în criză, oricare ar fi situația din lume, și nici aceia care se încred cu adevărat în El și-L ascultă:
,,Domnul stătea pe scaunul Lui de domnie când cu potopul, şi Domnul împărăţeşte în veci pe scaunul Lui de domnie“ – Ps. 29:10
Uza a plătit cu viața iluzia că Dumnezeu are nevoie de ajutorul lui ca să nu cadă, atunci când Îl răsturnau boii … (2 Sam. 6:6)
Categories: Articole de interes general, Teologice
Daniel Brânzei: „Șilo“, metafora care ne mântuie ! 
Barzilaiendan 
Draga Georgeta
Diferențele de păreri și practici au apărut foarte timpuriu în Faptele Apostolilor. Pavel și Barnaba s-au despărțit din cauza lui Ioan Marcu, iar în primele două capitole din epistola către Galateni găsim prima ,,schizmă“ între primele două denominații creștine: cei tăiați împrejur (cu Petru, Ioan și Iacov ca autoritate apostolică) și cu cei netăiați împrejur (sub autoritatea lui Pavel, Barnaba, Sila, Timotei, etc.)
Este scris că ,,și-au dat mâna dreaptă de însoțire“ ca să se respecte reciproc și să rămână frați, chiar dacă deosebirile erau prea mari ca să poată să rămână împreună.
Eu nu-l critic și nici nu-L contest pe Dumnezeu în lucrarea Lui providențială. Christos este Cel care-și zidește Biserica, cu noi, printre noi și nu de puține ori, împotriva noastră. Nu ne încredem în oameni, ci în priceperea Lui. Iar El acceptă varietatea și diferențele !!! Dacă vrei un exemplu, citește ce le-a scris El celor șapte Biserici din Apocalipsa. Vei vedea repede că nu erau două la fel, dar El le-a considerat pe TOATE Biserici, deși eu și cu tine am fi preferat să nu facem parte din câteva dintre ele.
Adevărul este că Dumnezeu are mult mai multă răbdare cu noi, decât avem noi unul cu altul ! Noi ne despărțim repede, dar El pleacă cu fiecare dintre noi în despărțirile noastre !!! Nu-i extraordinar?! Nu-i INEXPLICABIL ? Nu-i ,,dumnezeiesc“ de simplu, dar și de complicat ?
Un prieten a observat odată cu cei care-L primeau pe Domnul Isus în casă ca invitat, trebuiau, vrând, nevrând, să-i primească și pe ucenici Lui, deși erau între ei unii cu mari probleme și cu mari certuri între ei. Cred că așa este și astăzi și că așa va rămâne până la sfârșit. Tu cum crezi ?
Singura intoleranță pe care ne-o recomandă textul NT este în privința învățâtorilor mincinoși, cu care nu avem voie să stâm la masă și nici să-i primim în casă (vezi 2 Ioan). Minciuna apare acolo unde acești învățători ,,trec peste ce este scris și nu rămân în învățătura adevărului“.
Eu cred ce spune omul, totul pana in momentul in care se da exemplu pe el insusi, depinde in ce context, spune asta. Dar faptul ca exista milioane de ” bisericute”, care fac ” crestinismul ” sa difere ca si ideologie de la una la alta, este adevarat, unde scrie in Biblie sa se construiasca mii de cladiri, aurite si argintate, pline de idoli si de ” pastori ” si preoti, care mai de care mai demagogi, buni oratori fiecare cu interesul lui, care par a fi actori de o joasa speta ? Astept raspuns, vreau sa invat sisa nbteleg ! Multumesc ! Cine a gasit ” Adevarul – ideologia crestina” ?