Îmbrățișările divine

Vasile Brânzei, tatăl meu, n-a fost un teolog în sensul scolastic al termenului, dar a fost un mare iubitor al teologiei. Una din pozițiile sale mi-a rămas formulată ,,pe viață“:

,,Suntem cuprinși într-o îmbrățișare dumnezeiască a iubiri eterne: Tatăl ne îmbrățișează prin creație, Fiul ne îmbrățișează de pe Cruce, iar Duhul Sfânt ne îmbrățișează … pe dinăuntru“.



Categories: Teologice

1 reply

  1. frumps spus…
    insa imi vine in cap “perichoresis”-ul..:)
    intrepatrunderea relationala a celor Trei Persoane ale Triunitatii, face ca Ele sa nu poata fi despartite…unde e Una sunt si Celelalte… de pilda, pe Cruce, “Dumnezeu era in Christos impacand lumea cu Sine” – cred ca aici e implicata Triunitatea… sau, cand Duhul Sfant e in noi, acolo e toata Triunitatea, caci Persoanele nu pot fi despartite… 🙂

    http://en.wikipedia.org/wiki/Perichoresis

    Părintele Dumitru Stăniloae: Purcederea Sfântului Duh din Tatăl și relația Lui cu Fiul 3. Treimea Persoanelor divine, condiția unei depline bucurii a Fiecăreia de Celelalte

Leave a comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.