
(De la Otniela)
de C: S LEWIS
Omul a soptit: Doamne vorbeste-mi!
Si o ciocarlie a inceput sa cante, dar omul nu a auzit.
Asa ca omul a strigat: Doamne vorbeste-mi!
Si bubuitul tunetului a rasunat de la o margine a cerului la cealalta, dar omul nu a ascultat.
Omul a privit in jurul sau si a spus: Dumnezeule, da-mi voie sa Te vad!
Si o stea a stralucit scanteietoare, dar omul nu a observat-o.
Si omul a strigat: Doamne, arata-mi o minune!
Si o viata s-a nascut, dar omul nu a stiut.
Asa ca omul a strigat in disperare: Doamne, atinge-ma ca sa stiu ca esti aici!
La care Dumnezeu s-a aplecat si l-a atins pe obraz pe om. Insa omul a dat cu mana alungang fluturele, si si-a vazut mai departe de drum.
Nu lăsa să-ţi scape vreo binecuvântare, numai fiindcă nu o primeşti in felul in care o aştepţi!
Categories: Maxime si cugetari
Reblogged this on radupopescublog.
Reblogged this on Simona Prilogan.
Reblogged this on tineridelanganoi.
Superba!