Sabina Wurmbrand – o poezie inedită și poze

(Rodelinda Scheel este unul din personajele volumului IV din „Amintiri cu sfinți“)

Rugându-mă Domnului să ma  elibereze  de teama ( actuală) de oameni, mi-am amintit de ruga rimată pe care Tanti Binția a scris-o cândva, de mult… într-un carnetel al meu si  mi-am încheiat rugăciunea cu aceea poezie care face parte împreună  cu Tanti  Binția din viața mea :

Doamne, Stăpân al Lumii, de-ar fi să-ti cer ceva,
Stii bine că n-as cere o viată linistită,
Ci mai-de-grabă Doamne o inimă smerită
In care să domnească senină, PACEA  TA !

Un trai fără de lupte, senin, nu mi-ar plăcea,
Căci îmi doresc, o Doamne, o inimă-ndrăzneată,
Si care la nevoie e tare si semeată,
Nădăjduind în Tine si în Puterea Ta !

Pe cei răi nu-ti cer Doamne, să-i iei din calea mea,
Găsindu-i pe cărare, dă-mi harul să-i îndrept,
Putere si RĂBDARE să le întorc privirea în Sus, spre Golgota.

Al Cerurilor Rege să  cer ce-as mai putea ?
Comori sau bogătie ? Cât le dispretuiesc !
Dă-mi fericirea Doamne, pe SEMEN să-l IUBESC,
Cu-a dragostei comoară TU  umple-mi inima !

A M I N .


Advertisements


Categories: Amintiri

11 replies

  1. a fost tradusa in Engleza?

  2. @ Daniel Branzei
    Pai mai aproape de genele matusii Rodelindei sunt genele bunicii mele – Jenny Scheel, din poza color nr 3 (pozand chiar in fata mult iubitei case a neamului Scheel, in care am locuit si eu de atatea ori, mai ales in perioada facultatii si dupa, adica vreo 8 ani la rand) , si mai ales ale mamei mele Martha Scheel-Teodorescu din poza nr 6 (in partea dreapta), unde sta alaturi de mama ei Jenny, care la randul ei sta langa tanti Bintia. Inca nu sunt sigur, dar 90% – in poza nr 5 apare si bunicul meu, Michael Scheel (cu parul negru), in randul din fata, in stanga (dreapta) lui R.Wurmbrand. Pe randul 2, tot in poza 5, ultima din dreapta este probabil tot bunica mea – Jenny Scheel (se vede cam neclar, dar sunt trasaturile ei specifice la varsta tineretii).

  3. @Radu
    Nu stiu nici eu precis. Suna poetic si corect si asa si asa.
    Eu am preluat-o asa cum mi-a scris-o dansa in format electronic.
    Daca dansa a pus „lumii“, poate ca asa este.

  4. Sunt amintirile parintilor mei , la cei peste 70 de ani ai lor. Pe vremea aceea inca nu venisem pe lume. Am venit ceva mai tarziu , dupa mai multi ani de casatorie, printr-o promisiune divina , si nu ca ” baiat ” cum spera tata. Dar nu sunt de aruncat nici fetele , si de multe ori pot face lucruri mai frumoase pentru Dumnezeu decat multi dintre baieti.
    I-am cunoscut live pe nenea Richard si pe tanti Bintea dupa `89 , imediat dupa Revolutie, aici in Bucuresti , la Biserica din Iuliu Valaori. Cand dupa terminarea Serviciului, am mers la ei si le-am spus cine sunt, nenea Richard a inceput sa planga.
    Dumnezeul lui Yakov sa va binecuvinteze, frate Daniel !

  5. Va rog sa-mi permiteti o intrebare.
    CItind originalul postat mai jos de poezie: este “Stapan al lumii” sau al “humii” ? Eu asa citisem initial, apoi am citit postarea si mi s-a parut ca numarul de “picioruse” al literelor ar corespunde.

  6. @Otniela
    Oamenii lui Dumnezeu nu se despart nici după ce nu mai sunt împreună!
    Ce amitiri frumoase aveți!

  7. @Eduard
    Tu vorbești?! Tu, care ai „gene“ și sprâncene de la Rodelinda, mătușa ta?

  8. Shalom ! Nici nu ma mira o asemenea dedicare verbala. Intre ceea ce spunea si ceea ce traia era o simetrie perfecta. Tanti Bintea a fost omul care l-a sustinut pe nenea Richard , in primul rand DUHOVNICESTE. Spiritul lui navalnic si-a gasit un perfect echilibru in siguranta ei ferma, in modestia si in profunzimea umblarii ei cu Cel Preainalt. Daca nenea Richard L-a iubit pe Christos cu o pasiune mereu proaspata, tanti Bintea L-a crezut si L-a luat pe Cuvant cu aceeasi intensitate. Cred ca au fost un cuplu minunat , pentru ca amandoi L-au ADORAT pe Yeshua, si mai ales pentru ca NU SI – AU IUBIT VIATA PANA LA MOARTE. Tocmai de aceea Dumnezeu le-a pastrat-o asa de adanca si frumoasa, improspatandu-le-o mereu. Pentru ca sa se dovedeasca inca o data promisiunea : ” Cine isi va pierde viata ( pentru Christos ! ) – de fapt – o va castiga. ”
    Prin anii `50 si ceva spre `60 ( sper ca nu ma insel , trebuie sa o mai intreb pe mama ) nenea Richard l-a vizitat pe bunicul meu ; era bolnav cu plamanii iar bunicul l-a internat 3 luni la sanatoriu. Tanti Bintea venise cu el. La sfarsitul saptamanii bunicul il lua acasa , iar nenea Richard tinea adunari in fiecare sambata si duminica in casa bunicilor. Nu putea predica in picioare, statea culcat jos, pe om patura, si -asa vorbea despre Dragostea Mantuitorului pentru lumea pierduta. Parintii mei tocmai se casatorisera ; si astazi isi aduc aminte cum se juca nenea Richard cu tanti Bintea , ca doi copiii nevinovati si indragostiti, care , parca niciodata nu cunoscusera decat cerul senin in viata. Si sunt sigura ca asa au ramas pana au plecat Acasa.
    Intr-adevar , numai IN CHRISTOS viata are valoare ! Glorie doar Lui !

  9. Hmm, ce poze frumoase 🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: