Nimeni nu-mi face mie o poză când predic. Este suficient însă ca să anunț corul copiilor să vină în față ca toți părinții și bunicii să se înghesuie pe primele bănci cu aparatele de fotografiat în mână.

Și încă ceva, dacă eu am nevoie de ceva din mașină o trimit pe soția mea în parcare. Nu tot așa și cu nepotul meu! Nu! Lui îi aduc mașina înăuntru.

M-am lovit mereu de situații deosebite pentru oameni diferiți. Dumnezeu a rânduit circumstanțele specifice în care trăim fiecare dintre noi.

În adolescență, plângeam privind printre gratiile gardului de spital spre oamenii care treceau nepăsători și veseli pe stradă. De ce eu înăuntru și ei liberi pe-afară? Azi mă întreb câți erau mai apăsați de problemele vieții decât mine. Câți erau măcinați de boli chinuitoare? Câți erau în pragul divorțului sau, și mai grav, al sinuciderii sau al morții?

Am vrea mereu să avem o situație mai bună ca alții și ne comparăm nemulțumiți și naiv cu alții. Gândește-te însă puțin și întreabă-te: “Merit eu ceea ce am? Am mulțumit pentru ceea ce mi-a dat deja Dumnezeu? De ce mi-ar da El alte lucruri când nu i-am mulțumit încă pentru cele pe care le-am primit?

Sătui de mofturile nemulțumite și de ingratitudinea copiilor lor niște părinți au hotărât să întârzie cu o zi să le dea cadourile “tradiționale“. Să fi văzut atunci fețele lor! Uimirea și revolta lor gălăgioasă!

S-ar putea ca și Dumnezeu să procedeze la fel cu tine. Nu primești pentru că n-ai mulțumit cum se cuvine până acum. Fă-o acum! Grăbește-te s-o faci. Se cuvine să o faci. Sănătatea ta sufletească depinde de asta.

Categories: Articole de interes general

Tags: Daniel Branzai