Iar la drum. Arca lui Noe (11)

Ce au în comun arca de atunci cu arca de aici?

Probabil dimensiunile și ideea în sine.

Ce au deosebit una de alta?

Cea de atunci a stat cu ușa deschisă și n-a venit nimeni. La cea de aici, oamenii stau la o coadă mare și se îmbulzesc să intre. Chiar plătesc un bilet de intrare destul de scump ($58).

Cu noi. Dumnezeu a fost bun. Am ajuns la acest muzeu într-o zi noroasă și n-a trebuit să stăm la nici un fel de coadă.

Termenul biblic pentru identificarea obiectului construit de Noe se mai găsește atunci când Biblia vorbește despre “coșulețul” în care a fost așezat pruncul Moise și când se vorbește despre chivotul din Sfânta Sfintelor.

Cuvântul ebraic pentru Arca lui Noe este „teivah” (תֵּבָה). În contextul povestirii, „teivah” se referă la o structură mare, asemănătoare unei cutii, construită pentru a-l găzdui pe Noe, familia sa și animalele în timpul Marelui Potop. Interesant este că același cuvânt ebraic „teivah” înseamnă și „cuvânt”, subliniind un posibil sens simbolic mai profund în cadrul narațiunii.

Ideea de a construi replici la arca lui Noe, atât în OLANDA cât și în America, este o avertizare dată acestei generații despre mânia lui Dumnezeu declanșată de păcatul omenirii și despre posibilitatea salvării personale prin Isus Christos.

Vremurile lui Noe sunt asemănătoare cu vremurile noastre, de aceea și avertismentul este necesar. Cuvântul “aidoma” apare doar de două ori în Biblie, de fiecare dată în sprijinul celor spuse mai sus:

Matei 24:37 Cum s-a întâmplat în zilele lui Noe, aidoma se va întâmpla și la venirea Fiului omului.

Ce s-a întâmplat în zilele lui Noe, se va întâmpla la fel și în zilele Fiului omului: mâncau, beau, se însurau și se măritau până în ziua când a intrat Noe în corabie; și a venit potopul și i-a prăpădit pe toţi.
Ce s-a întâmplat în zilele lui Lot, se va întâmpla aidoma: oamenii mâncau, beau, cumpărau, vindeau, sădeau, zideau, dar, în ziua când a ieșit Lot din Sodoma, a plouat foc și pucioasă din cer și i-a pierdut pe toţi.
Tot așa va fi și în ziua când Se va arăta Fiul omului.” – Luca 17:26-30

Diavolul vrea să șteargă din memoria omenirii acest mesaj. Până și semnul curcubeului a fost pervertit ca să identifice azi exact inversul mesajului dat de Dumnezeu prin Noe. Curcubeul nu reprezintă acceptarea LGTB+, ci tocmai condamnarea acestor aberații păcătoase sub imperiul harului suveran al Creatorului.

Cele două impresionante recreeri sunt ilustrații ale Evangheliei. Vizitatorii sunt informați și confruntați totodată.

Mi-a plăcut faptul că cei adulți plătesc ca să viziteze corabia lui Noe, dar copii sub 10 ani intră gratis, oricâți ar fi și oricine i-ar aduce.

Mi-a plăcut și că totul este însoțit de prezentări grafice sau video, adevărate prelegeri de apologetică. Ken Ham, celebrul apărător al credinței și patronul tuturor lucrurilor de aici, a făcut o treabă formidabilă! Am aflat astfel și lucruri la care nu m-am gândit niciodată. De exemplu, am aflat ca toată munca la corabie a durat cam 75 de ani (o simplă socoteală matematică de la vârsta copiilor lui Noe, care erau în viață când a primit Noe porunca).

Alți oameni înainte de mine și-au exprimat reacția lor la întâlnirea cu arca. Iată ce a spus John MacArthur.

Există multă libertate artistică în procesul de reconstrucție a unui obiect despre care Biblia nu ne oferă o descriere amănunțită. Eu cred, de exemplu, că animalele din arca lui Noe au intrat într-un fel de hibernare temporară pe durata potopului. Lipsa ferestrelor cufunda totul în întuneric. Asta, precum și alte păreri personale ale celor care au lucrat în Kentucky sunt de mai puțină importanță. Esențial este că ce s-a făcut a fost motivat de indiferența vinovată a oamenilor cufundați într-o amnezie voluntară.

„Psalmul 29:10 Domnul stătea pe scaunul Lui de domnie când cu potopul și Domnul împărăţește în veci pe scaunul Lui de domnie”.

Asta nu le place oamenilor! Potopul implică ideea de păcat, vinovăție, judecată și pedeapsă.

„Înainte de toate, să știţi că în zilele din urmă vor veni batjocoritori plini de batjocuri, care vor trăi după poftele lor
și vor zice: „Unde este făgăduinţa venirii Lui? Căci de când au adormit părinţii noștri, toate rămân așa cum erau de la începutul zidirii!”
Căci înadins se fac că nu știu că odinioară erau ceruri și un pământ scos prin Cuvântul lui Dumnezeu din apă și cu ajutorul apei și că lumea de atunci a pierit tot prin ele, înecată de apă.
Iar cerurile și pământul de acum sunt păzite și păstrate, prin același Cuvânt, pentru focul din ziua de judecată și de pieire a oamenilor nelegiuiţi.
Dar, preaiubiţilor, să nu uitaţi un lucru: că, pentru Domnul, o zi este ca o mie de ani, și o mie de ani sunt ca o zi.
Domnul nu întârzie în împlinirea făgăduinţei Lui, cum cred unii, ci are o îndelungă răbdare pentru voi și dorește ca niciunul să nu piară, ci toţi să vină la pocăinţă.” (2 Petru 3:3-9)

Ce nu mi-a plăcut neapărat? Comercialismul. Americanii știu să scoată bani din orice și parcul din Kentucky a căzut și el victimă, în parte, unui spirit comercial deșănțat. Cum altfel s-ar explica mulțimea „distracțiilor” oferite, printre care și un zip line iritant și total incompatibil cu ideea generală?

Oricum, o vizită la corabia lui Noe din Kentucky este impresionantă și provocatoare. Oamenii ar face bine să rămână sub acest copleșitor mesaj:



Categories: Articole de interes general

Leave a comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.