Să ne întoarcem la începutul secolului al XVI-lea pentru a găsi originea uneia dintre primele expresii care descrie anotimpul: „canică de vară”. Această expresie colocvială se referă la cele mai fierbinți zile ale anului, dar, conform originilor astronomice ale sintagmei, canică au loc între 3 iulie și 11 august în emisfera nordică. Această perioadă de vreme constant caldă și umedă coincide cu răsăritul lui Sirius, Steaua Câinelui, parte a constelației Canis Major (Câinele Mare). Grecii antici credeau că răsăritul acestei stele provoca căldura verii – numele stelei, „Sirius”, este derivat din grecescul „seirios”, care înseamnă „arzător”.

Astăzi, știm că această stea nu are niciun impact asupra căldurii verii, dar porecla pentru perioada respectivă persistă. La începutul secolului al XVI-lea, expresia „zile caniculare” era folosită în engleză ca traducere directă a cuvântului latin „dies caniculares”.

Categories: Articole de interes general